Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) prinde bine la Dolj. Aproximativ 40 de localităţi din judeţ au continuat, în 2013, proiectele de îmbunătăţire a infrastructurii, acestea fiind finanţate prin intermediul acestui program, gestionat de Consiliul Judeţean (CJ) Dolj, după cum a declarat, miercuri, preşedintele instituţiei, Ion Prioteasa. Totodată, Ion Prioteasa a precizat că opt primării din judeţ au reuşit să finalizeze, în acest an, investiţii în reabilitări de drumuri, sisteme de alimentare cu apă şi de canalizare.
Programul Naţional de Dezvoltare Locală a fost lansat anul acesta şi grupează într-o strategie unitară, în vederea coordonării şi implementării mai eficiente, programele anterioare ce urmăreau îmbunătăţirea infrastructurii. Şi aici mă refer la acele programe guvernamentale care vizau investiţii în reabilitări şi modernizări de drumuri, în reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, cum ar fi Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006 sau Ordonanţa nr. 40/2006. Consiliul Judeţean Dolj este instituţia care coordonează şi supervizează derularea acestui program la nivelul judeţului nostru, acest rol fiindu-ne atribuit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, intrată în vigoare în primăvara acestui an. Alături de fondurile europene pe care reuşim să le atragem, acest program al Guvernului condus de premierul Victor Ponta se conturează drept unul dintre motoarele dezvoltării judeţului din punct de vedere al infrastructurii, fie că vorbim despre drumuri, fie că ne referim la reţele de utilităţi. Spun acest lucru tocmai pentru că, iată, prin intermediul PNDL, gestionat de Consiliul Judeţean Dolj, s-au finanţat o serie întreagă de proiecte pe care primarii doljeni le începuseră în anii anteriori, în baza HG 577/1997, a OG 7/2006 sau a OG 40/2006, dar pentru care nu se mai găsiseră fonduri. Pentru judeţul nostru, până în acest moment s-au alocat aproape 14 milioane de lei, sumă cu care au fost abordate 49 de obiective de investiţii. Practic, o treime dintre localităţile doljene îşi rezolvă o parte din problemele pe care le au în ceea ce priveşte infrastructura. Aceşti bani sunt folosiţi pentru executarea de lucrări la sisteme de alimentare cu apă în 22 de comune, printre care Cârna, Ostroveni, Bratovoeşti, Ciupercenii Noi, Amărăştii de Sus, Daneţi şi Mârşani, dar şi în oraşul Filiaşi, la reţele de canalizare din 11 localităţi, precum şi la 15 proiecte care vizează repararea sau modernizarea unor drumuri din judeţ. Îmi face plăcere să precizez că şi CJ Dolj a fost prins în acest plan de alocări bugetare cu un obiectiv important din nordul judeţului, respectiv drumul DJ 643D, care va fi reabilitat. O parte dintre aceste investiţii au fost recepţionate în cursul acestui an şi mă refer aici la alimentarea cu apă în sate ale comunelor Bistreţ şi Podari, la canalizarea în oraşul Bechet şi la lucrări de infrastructură rutieră în Melineşti, Argetoaia, Ţuglui, Pieleşti şi Radovan. În acelaşi timp, vorbim şi despre o serie de obiective care sunt într-un stadiu avansat şi în scurt timp se vor finaliza, cum ar fi extinderea reţelei de alimentare cu apă în comunele Apele Vii, Ghidici, Siliştea Crucii, Cârna şi în satul Răcarii de Sus, aparţinând oraşului Filiaşi. Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj
Şeful administraţiei doljene mai spune că investiţiile în drumuri şi reţelele de apă şi canalizare rămân o prioritate pentru Consiliul Judeţean.
Finanţarea investiţiilor prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală va continua în anii următori şi avem speranţa legitimă că vom beneficia de fonduri substanţiale, mai ales că Doljul este unul dintre judeţele cu cele mai multe proiecte depuse în baza actelor normative care sunt acum parte a PNDL. Spre exemplu, numai pe Ordonanţa nr. 7/2006 sunt 71 care au fost înaintate spre finanţare de primarii noştri, ceea ce ne plasează pe primul loc la nivel naţional. Repartizarea fondurilor bugetare pentru aceste investiţii se face în funcţie de o serie de criterii stabilite de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, între care stadiul în care se află lucrările vizate, populaţia deservită sau procentul de cofinanţare de la bugetul local. Investiţiile pe aceste trei mari componente în jurul cărora se derulează modernizarea localităţilor doljene - drumuri, apă curentă şi canalizare - rămân o prioritate pentru conducerea Consiliului Judeţean. Doljul este un judeţ în plină transformare, cu perspective de dezvoltare strâns legate de noul aeroport, de reabilitarea reţelei rutiere, de extinderea platformei industriale, de revitalizarea infrastructurii sanitare şi de punerea în valoare a patrimoniului cultural - o zestre importantă, pe care acum o îmbogăţim cu aceste proiecte care îmbunătăţesc simţitor calitatea vieţii în comunităţile noastre. Sigur că, în egală măsură, rămânem fideli şi politicii de atragere a fondurilor europene, cu ajutorul cărora judeţul Dolj a evoluat în mod constant în ultimii ani. De altfel, implementarea de proiecte cu finanţare comunitară este o lecţie pe care primarii doljeni şi-au însuşit-o foarte bine şi pe care îi încurajez să o pună în aplicare în continuare. Ion Prioteasa
Programul Naţional de Dezvoltare Locală, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/2013, este compus din trei subprograme, respectiv “Modernizarea satului românesc”, “Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor” şi “Infrastructură la nivel judeţean”. Odată cu demararea PNDL, în cadrul acestuia au fost preluate toate obiectivele de investiţii aflate în execuţie, care au fost finanţate de la bugetul de stat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 (pentru aprobarea Programului privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice), ale Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 (privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural) şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 40/2006 (pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor).
