Codul Insolvenţei - Căluşul din gura presei

Modificările aduse Codului insolvenţei au aruncat în aer mass-media din domeniul audiovizual. Din toate activităţile comerciale vizate de lege, care ar trebui să vină ca o măsură de a sprijini societăţile aflate în dificultate, pentru una singură s-a creat o excepţie. Articolul 81, alineatul 3 spune că televiziunile şi radiourile care intră în insolvenţă rămân fără licenţa de a emite. Practic, fără mijloc de a-şi desfăşura activitatea.

În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Nu trebuie să fi expert juridic pentru ca, analizând legea publicată deja în Monitorul Oficial, să observi că această prevedere încalcă chiar principiile fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenţei.Societăţilor din audiovizual li se elimină efectiv posibilitatea de redresare financiară, fiind condamnate la faliment. În media centrală s-a dezbătut asiduu situaţia unei televiziuni naţionale. Sunt multe însă în plan local afectate de noile prevederi. Mai grav este că, potrivit celor care au elaborat proiectul, forma propusă de specialişti a fost modificată şi aprobată în grabă, prin ordonanţă de urgenţă, fără dezbatere, lăsând loc de interpretări. ActiveWatch şi Reporteri fără Frontiere îşi exprimă dezaprobarea faţă de decizia Guvernului de a adopta, “în totală lipsă de transparenţă”, ordonanţa de urgenţă privind insolvenţa, care “pune în pericol libertatea presei şi dreptul la informare a publicului”, conform celor două organizaţii.

“Prin susţinerea acestui act normativ, Guvernul deschide un nou capitol în istoria controlului politic şi economic al instituţiilor de presă din România”, susţin organizaţiile, potrivit Mediafax.

Despre noile prevederi, premierul Victor Ponta a spus:

Nu mai putem împărţi România între fraierii care plătesc taxele şi deştepţii care nu le plătesc. Acesta este scopul Codului insolvenţei. Toată lumea trebuie să plătească măcar taxele curente.

Parlamentarii doljeni nu vor «căluş în gura presei»

Reprezentanţii de la Dolj ai partidului premierului Victor Ponta spun că modificarea legii insolvenţei era necesară.

Preşedintele PSD Dolj, Claudiu Manda, a afirmat:
Cine are datorii la stat trebuie să le plătească. Am observat detaliile care spun că, atunci când intră în insolvenţă, se suspendă licenţa şi atunci ar fi o problemă de funcţionare. Nu ştiu cum o vor reglementa, până la urmă vorbim de o ordonanţă de urgenţă care va fi şi la nivelul Parlamentului amendată sau nu. Totuşi, legea insolvenţei ar trebui să protejeze firmele care sunt într-o situaţie delicată să se reorganizeze. Bine ar fi să nu se ajungă acolo, ci atunci când vorbim de manageri care îşi derulează proiecte economice să ştie să îşi gestioneze foarte bine lucrurile.

Senatorul Mircea Geoană crede că trebuie prudenţă când vine vorba de mass-media.

Este clar că trebuia intervenit pe Codul insolvenţei, pentru că de foarte multe ori în spatele unui cod foarte permisiv se ascundeau de fapt tertipuri de tergiversare şi până la urmă metode necinstite de a distorsiona climatul economic din România. Dar atunci când apar elemente explicite despre un anumit post de televiziune trebuie să fim cu toţii rezervaţi, pentru că este foarte uşor să se aprindă o scânteie care să dea senzaţia că este un atac împotriva libertăţii presei. Eu sunt convins că acest cod, în esenţă, este necesar, este util, îl susţin.
A spus senatorul doljean

Deputatul Florentin Gust, mult mai vehement în declaraţii, spune că articolul cu pricina afectează libertatea presei.

Cred că Guvernul trebuie să vină cât mai repede cu o rectificare la acest articol, pentru că este o chestiune care într-adevăr afectează tot ceea ce înseamnă libertatea presei, iar acest lucru nu cred că este corect pentru presa din România. Acest articol nu dă o şansă acelei societăţi să-şi revină, pentru că aici este marele pericol: ca acea societate să nu-şi mai revină niciodată, nemaiavând dreptul să emită. Părerea mea este că acest articol falimentează societăţile media care sunt în această speţă şi eu cred că se va reveni cât mai repede, mai ales că noi o să începem luni lucrul în Parlament şi eu cred că nici parlamentarii nu vor vota o astfel de ordonanţă.
Florentin Gust

«PNL nu va promova niciodată o lege care să afecteze independenţa presei»

Reprezentanţii PNL de la Dolj spun, de asemenea, că era nevoie de măsuri pentru ca firmele să înţeleagă faptul că trebuie să îşi achite măcar dările către stat.

Noul Cod al insolvenţei este un subiect sensibil, care a lăsat, ce-i drept, loc de multe interpretări mai mult sau mai puţin justificate. Pentru început, prin insolvenţă se înţelege acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile, iar în unele cazuri ea este iminentă. Prin adoptarea acestui cod, Guvernul a vrut să dea un semnal clar firmelor care intră în insolvenţă, dar care nu îşi achită taxele la stat şi, implicit, să reducă astfel efectele evaziunii fiscale. Din punctul meu de vedere este o operaţiune pur economică, şi nu o armă îndreptată nejustificat către instituţiile media, aşa cum se vehiculează. Din păcate, în România au existat şi încă există agenţi economici care au fentat legea pentru a nu-şi onora obligaţiile către stat, creându-se adevărate încrengături de firme, care, că ne place sau nu să recunoaştem, aparţin de multe ori interlopilor, băieţilor cu tupeu sau unor persoane care ani la rând s-au bucurat de protecţia regimului PDL. Preşedintele CNA susţine că articolul din OUG referitor la audiovizual are două avantaje chiar, precizând că societăţile aflate în insolvenţă nu mai acumulează astfel datorii, pierderi şi, totodată, scurtează perioada până când se confirmă planul de reorganizare şi reîncep să producă bani. Din relatările preşedintelui CNA, Realitatea TV nu este absolut deloc afectată de acest articol, întrucât are un plan de reorganizare confirmat în iunie 2013. Efectele noului Cod al insolvenţei vor fi discutate în amănunt luni, în cadrul USL, şi aş vrea să fiţi convinşi că PNL nu va promova niciodată o lege care să afecteze independenţa presei, care să exercite presiuni asupra ei. PNL este un partid care a militat şi a apărat întotdeauna libertatea de exprimare şi, prin urmare, nu va fi parte a unei decizii care ar prejudicia instituţiile de presă sau o altă entitate, atât timp cât există dovada că s-a supus legilor. USL a primit mandatul de a guverna din partea românilor, astfel că obligaţia noastră, ca şi a partenerilor, este ca în baza punctelor din programul de guvernare, chiar dacă avem neînţelegeri şi derapaje, să mergem pe drumul pe care ni l-au încredinţat alegătorii. Avem toată deschiderea de a colabora cu Victor Ponta şi PSD pentru a ne îndeplini obiectivele,  dar oricine va încerca să intimideze, să influenţeze sau să controleze, indiferent că vorbim de justiţie sau nu, va avea în Partidul Naţional Liberal un adversar la fel de hotărât şi determinat precum l-a avut Traian Băsescu în ultimii ani.
A afirmat senatorul PNL Mario Ovidiu Oprea

Cu dedicaţie şi discriminatorie!

PDL critică serios Guvernul pentru adoptarea Codului insolvenţei. În ceea ce priveşte articolul 81, preşedintele PDL Dolj, Marian Jean Marinescu, spune că, fără niciun dubiu, este vorba de o lege cu dedicaţie.

Nu înţeleg cu ce e diferită firma «a» de firma «b». E o singură excepţie, este evident că e cu dedicaţie. Sunt câţiva deputaţi europeni care au avut şi rapoarte despre libertatea mass-media în Europa, cărora aş vrea să le văd reacţia în acest moment. Mai mult, în această ordonanţă de urgenţă statul poate să îşi ia toate datoriile fără niciun fel de aprobare. Şi societăţile comerciale trebuie să îşi recupereze datoriile. Altfel, înseamnă că se alege praful de toată piaţa de afaceri.
Marian Jean Marinescu

Deputatul PDL Ştefan Stoica a afirmat că partidul pe care îl reprezintă a încercat înfiinţarea unui organism care să protejeze întreprinzătorii, însă “Guvernul nu vrea”.

A venit în Parlament Ordonanţa 46 a Guvernului privind insolvenţa administraţiilor locale. Se vorbeşte doar de insolvenţa administraţiilor locale, şi nicidecum de insolvenţa administraţiilor centrale. Administraţiile locale, dacă înregistrează datorii, pot intra în insolvenţă, ceea ce nu este în regulă, pentru că de foarte multe ori asistăm la blocaje din partea administraţiilor centrale. În acest sens s-au făcut amendamente, au trecut la Senat, precum şi în Comisia de buget-finanţe, în sensul ca o primărie să nu intre în insolvenţă dacă statul nu plăteşte banii către autorităţile locale. De asemenea, PDL a avut o iniţiativă legislativă privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Întreprinzătorului. Din păcate, punctul de vedere al doamnei ministru Grapini nu a fost însuşit de premier printr-o hotărâre de guvern. Majoritatea USL a votat împotriva acestei iniţiative legislative. În ceea ce priveşte articolul 81, considerăm că este un atac grav la adresa presei, poate chiar am putea să o considerăm o ordonanţă de urgenţă cu dedicaţie, pentru că sunt şi alte societăţi care activează în piaţa comercială, care funcţionează pe bază de licenţă şi care nu se află în această situaţie. Este o lege cu dedicaţie şi discriminatorie.
Ştefan Stoica

Astăzi, Parlamentul îşi începe lucrările şi se aşteaptă ca acestă ordonanţă de urgenţă să intre în dezbatere. Cel mai probabil va suferi modificări, mai ales după ce a fost criticată şi de specialiştii din domeniu.

Libertatea presei: România, pe ultimul loc în UE

Este oportun să reamintim raportul anual al Freedom House privind libertatea presei. În Uniunea Europeană, România se situează pe ultimul loc în acest top, iar în lume, pe locul 88.