ODISEEA FRF (IV): Începe procesul secolului

Preambul sumar

În 20 iulie 2011, Federația Română de Fotbal, sub conducerea lui Mircea Sandu și a lui Dumitru Dragomir, hotărau în așa-zisa ședință a comitetului executiv al FRF excluderea din rândul Federației și, implicit, interzicerea participării în competiția sportivă a Clubului de fotbal Universitatea Craiova!

Motivul invocat de făptuitori este acela că clubul a apelat la jurisdicția civilă într-un proces în care fusese obligat de către comisiile de arbitraj din cadrul Federației să plătească fostului angajat Pițurcă Victor suma de 7 milioane de euro.

Federația a susținut la acea vreme că Fotbal Club Universitatea Craiova a încălcat grav statutul apelând la jurisdicția civilă în detrimentul celei sportive, deși obiectul litigiului îl făcea un contract de muncă încheiat conform codului muncii. Mai mult, această excludere provizorie a avut efect imediat și ca urmare a acestei decizii în cauză, toți jucătorii aflați sub contract cu clubul au devenit liberi de contract, clubul a fost scos din competiție, practic o activitate de 63 de ani neîntreruptă în fotbalul românesc a fost ștearsă cu buretele peste noapte.

În urma acestor fapte, reprezentanții clubului Universitatea Craiova au sesizat Direcția Națională Anticorupție, care în octombrie 2011 i-a pus sub acuzație pe Mircea Sandu, Dumitru Dragomir, Federația Română de Fotbal, Liga Profesionistă de Fotbal, pentru mai multe infracțiuni de abuz în serviciu și sustragere de sub sechestru.

Ulterior, în iunie 2013, prin rechizitoriul nr. 316 din 2013 al DNA, au fost trimiși în judecată FRF, LPF, Dragomir Dumitru și Sandu Mircea.

În 13 iunie 2016, Tribunalul București i-a condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pe Dumitru Dragomir și Sandu Mircea pentru infracțiunea de abuz în serviciu și sustragere de sub sechestru, la pedeapsa cu amendă penală pe cele 2 persoane juridice FRF și LPF și a obligat cele 4 persoane din dosar la plata în solidar a unei sume în cuantum de 250 milioane de euro despăgubiri către Fotbal Club Universitatea Craiova.

În 16 iunie 2017, Curtea de Apel București a admis apelul inculpaților, aplicând pe articolul 16 CPP litera b ( fapta nu este prevăzută de legea penală) și a lăsat nesoluționată latura civilă, trimițând-o instanței civile spre soluționare.

În esență, Curtea de Apel a motivat sentința de achitare în următorul mod:

- În raport cu decizia 405 a Curții Constituționale în legătură cu infracțiunea de abuz în serviciu, inculpații nu mai pot fi trași la răspundere pentru infracțiunea de abuz în serviciu.

- Inculpații au luat deciziile în baza unui statut și a unor reguli stabilite în cadrul FRF.

Cu privire la latura civila, părțile vătămate și Fotbal Club Universitatea Craiova au înaintat acțiunea civilă la instanța Tribunalului București care a stabilit că nu este competența instanțelor naționale să judece această speță, deoarece conform prevederilor din statut, orice litigiu legat de activitatea fotbalistică este de competența Tribunalului Sportiv de la Lausanne (TAS) așa cum e prevăzut în statutul FRF.

Decizia Tribunalului a fost menținută de Curtea de Apel București.

Astfel, activitatea unui club de fotbal de mare tradiție în Romania, a fost spulberată fără ca cineva să plătească vreun leu sau să suporte vreo consecință de orice fel.

În paralel, în anul 2012 și ulterior în 2013, FRF, condusă de aceleași persoane, a transferat activitatea clubului de fotbal Universitatea Craiova unei entități străine de activitatea fotbalistică, nou înființată, pe numele ei Blue Lions Capital SA București, controlată de Rotaru Mihai, Laviniu Beze și Adrian Andrici.

Aceasta societate comercială și-a schimbat denumirea inițial în Club Sportiv U Craiova SA și apoi în U Craiova 1948 Club Sportiv SA.

Însă, ulterior, acționarii și reprezentanții fotbal Club Universitatea Craiova au reușit sa scoată la iveală toate ilegalitățile care au stat la baza acestor acțiuni și au produs prejudicii materiale și morale uriașe:

- Începând cu anul 2004, activitatea FRF și LPF a fost deturnată de un grup de persoane care contrar legii au denaturat activitatea celor două structuri sportive, adoptând regulamente și norme total în afara legii și exercitând puterea autoritară și disciplinară în contradicție cu legea. S-a ajuns în situația în care atât FRF cât și Liga au ieșit din cadrul legal, funcționând exclusiv pe interese de grup și care aveau rolul de a consolida puterea liderilor, în a pune stăpânire pe cele două structuri pentru a le putea controla pe termen lung, fără ca cineva din afara grupului să aibă vreo șansă să concureze pentru vreunul din posturile cheie ale structurilor. Astfel, Mircea Sandu, zis nașul, și Dumitru Dragomir, zis Corleone, și-au împărțit cele 2 structuri sportive ca pe propriile moșii și prin modul de administrare al acestora au înlăturat orice cale de transparență și predictibilitate. Din dorința de a controla structurile Federația și Liga cât mai bine, au refuzat să aplice legea în ceea ce privește procedura de afiliere a cluburilor, transformând cele 2 entități în adevărate SRL-uri, astfel că s-a ajuns în situația nemaiîntâlnită ca timp de 20 ani cele două structuri să funcționeze în afara legii.

- S-a ajuns în situația în care membrii fondatori asociați ai Federației Române de Fotbal să fie ignorați, marginalizați și chiar scoși din competiție abuziv.

- Însă ce este mai grav, că ultimele decizii ale instanței supreme, respectiv decizia ICCJ nr. 19 din noiembrie 2023 și decizia ICCJ nr. 10 din martie 2024, ambele prin completul de 25 de judecători ”decizii în interesul legii” au confirmat definitiv încălcarea gravă a modului de funcționare a FRF, în sensul că au fost așa-zis afiliate la Federație și înscrise în competiții cluburi care nu îndeplineau condițiile legale, deoarece nu urmaseră procedura prevăzută de lege și ajungând-se în situația în care circa 20 de ani actele ”adoptate” de Federație să fie hotărâte de terți care nu erau afiliați la federație și nu îndeplineau condițiile pentru astfel de activități.

Regulamentele , hotărârile comitetului executiv care au stat la baza activității Federației sunt lovite de nulitate absolută deoarece au fost adoptate de persoane care nu îndeplineau condițiile legale. Mandatele lui Sandu Mircea, Răzvan Burleanu, toate mandatele membrilor comitetului executiv, sunt nule de drept deoarece aceste persoane au fost votate de persoane care nu aveau drept de vot. O sarabandă de fărădelegi.

Bineînțeles și așa-zisele statute modificate începând cu 2007-2008 nu există pentru că au fost adoptate de persoane fără drept de vot. Singurul act valabil este statutul din 2004 și regulamentele din acel an. Sunt acte care au rămas valabile deoarece au fost adoptate în conformitate cu legea. Toate celelalte acte adoptate începând cu 2005 – 2006 sunt lovite de nulitate deoarece au fost adoptate de persoane fără drept de vot.

Deși aceste fărădelegi se cunoșteau încă din 2011, Fotbal Club Universitatea Craiova a invocat la acea vreme atât la Tribunalul București cât și la DNA această situație legată de valabilitatea mandatelor și a membrilor cu drept de vot, unii judecători și procurori au ignorat aceste sesizări, dând cale liberă spre ilegalități uzurpatorilor de la federație.

De precizat că Fotbal Club Universitatea a sesizat instituțiile abilitate cu privire la aspectul de funcționare ilegală a FRF-ului în anul 2011, respectiv a sesizat procurorii DNA, a invocat la instanțele de judecată această situație, însă magistrații în cauză au ignorat pur și simplu aceste sesizări.

Ori, cei de la FRF obținând deja o sentință în acest sens, au produs o breșă în sistemul de justiție și au creat o așa zisă jurisprudență neunitară cu privire la aplicarea normelor legale din OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Însă, în fapt, așa zisa jurisprudență neunitară provine de la acțiunile abuzive inițiate de FRF, deoarece în majoritatea covârșitoare a instanțelor românești, în proporție de 99%, jurisprudența era foarte clară, în sensul ca pentru a produce un efect, mandatul trebuie înscris în registrul asociațiilor și fundațiilor/ tribunal, după caz.

Prima sentință a unei instanțe în care un judecător a decis că nu este nevoie de înscrierea mandatului în registru pentru a produce efecte, a fost dată în interesul FRF, tocmai cu scopul de a-i favoriza în procesele ce țineau de excluderea Universității Craiova.

Acea sentință rămasă definitivă a fost depusă și de alte persoane în alte spețe similare și invocată pentru a influența și alți judecători să emită sentințe pe acest principiu, în sensul că nu este nevoie de înscrierea mandatului pentru a produce efecte și astfel s-a ajuns la așa zisa jurisprudență neunitară, însă raportul real era undeva de 9,5 la 1, adică din 100 decizii 95 vizau aplicarea corectă a legii.

Însă atunci când nu se mai aștepta nimeni, la 12 ani după ce Fotbal Club Universitatea Craiova a ridicat această problemă în fața instanțelor de judecată, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin RIL-ul 19/2023 a restabilit adevărul hotărând definitiv modul de aplicare a OG 26 și confirmând totodată faptul că FRF funcționează ilegal de 20 de ani.

Culmea este că acest RIL a fost inițiat chiar de FRF la insistențele casei de avocatură Țucă / Zbârcea care au dorit să-și acopere nelegalitățile cu privire la modul de funcționare al Federației, menționând că au inițiat acest RIL deoarece instanța Curții de Apel deja începuse să dea soluții, în sensul că pentru a produce efecte, un mandat trebuie înscris în registru, și asta într-o speță în care Federația Română de Tenis a fost apărată tot de casa de avocatură Țucă / Zbârcea, în acea speță, Curtea de Apel București statuând fără echivoc că un membru afiliat nu se poate bucura de vreun drept dacă nu este înscris în registrele Tribunalului.

Ori, cunoscând situația existentă la FRF și anticipând dezastrul care urma să vină, celebra casă de avocatură Țucă / Zbârcea, a tras sforile la Curtea de Apel Galați (culmea, pe raza căreia nu existase nicio speță pe acest aspect), care a inițiat acest recurs în interesul legii și bineînțeles în procedura de inițiere la capitolul decizii date, în sensul că nu e nevoie de înscrierea mandatului, le-a enumerat pe cele pe care FRF le obținuse în modul precizat de noi mai înainte.

Însă valul de decizii care au venit din țară și logica destul de clară a magistraților care au întocmit rapoartele și au analizat referatele și opiniile tuturor magistraților din țară, a făcut ca primii 25 de judecători ai țării să hotărască în unanimitate ceea ce era firesc și legal.

Deși sunt surse care spun că în preajma acestei ședințe s-au încercat presiuni foarte mari, atât pe linie politică, cât și cu mai marii din justiție, dinspre FRF și Casa de avocatură Țucă / Zbârcea, lucrurile au fost atât de clare încât judecătorii nu au putut decât să constate o stare de lucru normală. Această decizie istorică a arătat că indiferent cât de multă corupție și influență ar exista în justiție, totuși sunt unele linii roșii care nu pot fi trecute.

Această decizie a ICCJ confirmă faptul că:

- Mandatele de președinte ale lui Sandu Mircea și Răzvan Burleanu începând cu 2008 și a tuturor persoanelor erijate ca membrii ai comitetului executiv sunt lovite de nulitate absolută

- Singurul statut valabil al FRF este cel adoptat în anul 2004

În ceea ce privește cazul Universitatea Craiova, situația este următoarea:

- Un club de fotbal cu vechi tradiții din România a fost scos ilegal în afara competiției și a pierdut un patrimoniu uriaș, jucători, activitate sportivă, etc, pe baza unei hotărâri date de persoane fără sa aibă un mandat legal și fără ca statutul în vigoare sa prevadă aceasta sancțiune, ceea ce a dus la falimentul societății, deși clubul este în continuare membru fondator asociat al FRF

- A fost de asemenea înscrisă în competiție o societate comercială pe numele ei Blue Lions Capital SA București, devenită ulterior Club Sportiv U Craiova SA și în prezent U Craiova 1948 Club Sportiv SA, fără să aibă dreptul legal și cu votul unor persoane fără puterea de decizie. Nici în prezent această entitate nu este afiliată la FRF și joacă ilegal în competiția fotbalistică

- Mai mult, Fotbal Club Universitatea Craiova a fost scoasă din fotbal, din competiție, deși a fost și este membru afiliat în competiția fotbalistică. Au fost lăsate să participe cluburi care nu aveau dreptul să o facă, conform legii și conform RIL-ului 19 din noiembrie 2023 ,numai cluburile înscrise în registrele Tribunalului pot practica activitatea fotbalistică, în conformitate cu principiul promovare – retrogradare, însă obligatoriu după ce dobândesc calitatea de membru afiliat.

Cu atât mai mult, clubul înscris de Federație în 2012, Blue Lions Capital SA București, care dincolo de faptul că nu îndeplinește condițiile legale, a fost înscris direct în liga a doua, ceea ce contravine flagrant legii și contravine chiar și statutului valabil al FRF. Practic, așa zisa afiliere a CSU a fost decisă de persoane care nu aveau dreptul legal pentru a adopta o astfel de hotărâre.

Ca o concluzie, dincolo de numeroasele fărădelegi săvârșite de către cei care s-au erijat în conducătorii Federației și ai Ligii în acești zeci de ani, în ceea ce privește cazul Universitatea Craiova avem de-a face cu o situație nemaiîntâlnită, practic un club de fotbal, o societate comercială care funcționa legal și avea calitatea de membru asociat (afiliat) fondator al FRF a fost scos în mod abuziv din activitate, a pierdut întreg patrimoniul și a intrat în faliment, iar în locul lui a fost introdusă o societate comercială străină de Federația Română de Fotbal și care își desfășoară activitatea și în prezent.

Ce obiect are procesul de la Tribunalul București

Procesul de la Tribunalul București este inițiat de către:

- Fotbal Club U Craiova, club aflat în faliment prin lichidator

- FC U Craiova SA o altă societate care a avut rolul să finanțeze clubul pe perioada 2006-2011 și care datorită dezafilierii a intrat și ea în faliment

- Acționarii Fotbal Club Universitatea Craiova

Pârâții sunt circa 160 de părți, printre care cele mai importante nume sunt:

- FRF

- LPF

- Blue Lions Capital SA, actualmente U Craiova 1948 Club Sportiv SA

- Statul Român prin ministerul finanțelor

- Clubul sportiv de drept public Universitatea din Craiova și Pavel Badea în nume personal

- Municipiul Craiova, la care se adaugă cluburile de fotbal(care au votat excluderea), persoane membre ale comisiilor de arbitraj sportiv în cadrul FRF LPF, persoane care s-au erijat ca membrii ai comitetului executiv, avocați, printre care Casa de avocatură Țucă/Zbârcea și “celebrul” Doru Florel Trăilă, care, deși cunoșteau situația reală, au fost complici la emiterea acestor acte, judecători, procurori care la momentul analizării faptelor au ignorat nepermis starea de fapt, notari (care au atestat procesele verbale ale unor adunări generale deși acestea nu corespundeau realității)

- Alte persoane care au fost implicate în desfășurarea acestei activități frauduloase.

Ce revendică reclamanții:

- Reclamanții susțin că desfășurau o activitate legală în cadrul Fotbal Club Universitatea Craiova, că au achiziționat acțiunile clubului în mod legal în perioada 2005 - 2011 și au investit circa 26-27 milioane de euro, sume de bani și circa 30 milioane de euro au adus în patrimoniul societății bunuri imobile în suprafața de 440000 metri pătrați.

- In anul 2011, deși societatea pe care o patronau avea calitatea de membru asociat fondator a FRF și LPF, li s-a interzis să-și mai desfășoare activitatea de către persoane care se erijau în conducători ai Federației fără sa aibă un mandat legal și care au pus în aplicare prevederi inexistente pentru presupuse încălcări de lege care n-au existat niciodată. Astfel că datorită acestei pierderi a activității fotbalistice a unui patrimoniu de 40 jucători profesioniști și a unei activități care avea o continuitate de 63 de ani, a provocat falimentul societății.

- Mai mult, activitatea societății pe care au deținut-o a fost transferată ilegal unei alte societăți, străine de FRF, Blue Lions Capital SA București , devenita ulterior Club Sportiv U Craiova SA și în prezent U Craiova 1948 Club sportiv SA, activitate care a rămas și în prezent în patrimoniul acestei societăți.

Această societate a fost înscrisă abuziv în 2013 direct în competiția ligii a II-a fără vreun drept legal și fără ca persoanele care au decis asta sa aibă un mandat legal pentru astfel de hotărâri. La această acțiune a participat și municipiul Craiova, care deși nu are vreo atribuție în acest sens, a încheiat un contract de asociere și astfel a sprijinit Blue Lions Capital SA București sa preia activitatea clubului Universitatea Craiova, club exclus abuziv. Acționarii susțin că au încercat să-și recupereze activitatea pierdută în anul 2011 înscriind în anul 2017 o nouă structură sportivă în fotbalul românesc pornind de la liga a IV-a și reușind ca în anul 2021 sa ajungă în liga I.

Însă, cu toate ca au investit din nou foarte mulți bani din dorința de a-și recupera activitatea pe care au deținut-o în mod legal pana în anul 2011, ea nu a mai putut fi recuperată deoarece clubul înscris în 2013 i-a preluat în mare parte bazinul de suporteri și implicit notorietatea.

Prin asocierea dintre Blue Lions Capital SA București, municipiul Craiova și clubul sportiv de drept public Universitatea din Craiova condus de Badea Pavel, dar și prin atragerea unor foste glorii ale Universității Craiova și nu în ultimul rând prin inducerea în eroare a publicului, s-a ajuns în situația în care percepția publică, în proporție majoritară, să fie că adevăratul club este cel înființat de FRF în anul 2013.

Reclamanții consideră că prin actele și faptele probate la dosar a avut loc o expropriere în fapt a unei activități desfășurate în mod ilegal în sensul că activitatea desfășurată de acționarii clubului a fost transferata de municipiul Craiova și clubul sportiv de drept public altor persoane în cadrul Blue Lions Capital SA București , actualmente U Craiova club sportiv.

Reclamanții invocă prevederile legii civile, convenției CEDO, jurisprudența CJUE, dar mai cu seamă prevederile legii concurenței.

Se solicită un prejudiciu uriaș dar și repunerea părților în situația de dinainte de 20 iulie 2011.

Reclamanții invocă și o decizie recentă a DNA, care a emis o ordonanță prin care a stabilit că faptele pentru care se fac vinovați cei enunțați nu mai pot face obiectul răspunderii penale datorită prescripției, însă calea spre răspunderea civilă este fără tăgadă.

Acțiunea este una extrem de complexă și care vizează unul dintre cele mai mari abuzuri, poate cel mai mare petrecut în România după revoluție, prin numărul mare de părți, în jur de 170, și complexitatea actelor ce fac obiectul dosarului.

Vom reveni.