Un doljean din comuna Gighera a ajuns cunoscut în Italia, în diasporă, după ce a publicat două volume de versuri. Partea interesantă este că Barbu Garoflid nu îşi câştigă pâinea din scris. El este gropar la cimitirul din localitatea Jesi, regiunea Marche, pe coasta de est a Italiei. A plecat din comuna natală, Gighera pentru o viaţă mai bună. Poezii a început să scrie mai mult în joacă.
Îmi plăcea să scriu şi să dau altora să citească. După Revoluţie am început chiar să public în reviste de specialitate de la Craiova. Barbu Garoflid pentru publicaţia «Gazeta Românească»
Doljeanul este căsătorit şi are două fete.
A plecat în Italia după ce şi-a data seama că nu se mai poate descurca în România.
În ţara noastră nu ţi se mai oferă mare lucru. Ca poet, poţi să ai talent de Nobel, dacă nu ai bani să poţi publica, nu te ia nimeni în seamă. Barbu Garoflid pentru publicaţia românească din Peninsulă
Ajungând în Italia, a încercat să îşi găsească de lucru la o fermă agroturistică. Într-un final, a ajuns să muncească la cimitirul din localitatea Jesi.
Fac de toate acolo. Particip la funeralii, fac curăţenie, mă ocup de grădinărit. Nu mi-e ruşine, este o meserie cinstită, ca oricare alta, şi care, cel mai important, îmi dă posibilitatea să-mi întreţin familia. Declară doljeanul pe gazetaromaneasca.com
Ca poet, Barbu Garoflid are deja trei volume de versuri, unul apărut în ţară şi două care au văzut lumina tiparului în străinătate: “Anotimpul simţirilor”, “Povara timpului prezent” şi “Hoinari prin lume”.
În perioada anilor 2000, bărbatul a avut prilejul să îl cunoască pe Adrian Păunescu şi a devenit membru al cenaclului “Clepsidra”.
Este hotărât să rămână în Italia şi să continue să scrie, mai ales pentru românii aflaţi în străinătate. Primarul comunei Gighera, Florea Neacşu, l-a cunoscut în această vară pe poetul consătean.
Dânsul a lucrat pe la Motru, miner, a stat mai puţin în comună. A avut o casă în satul Nedeea, pe care ştiu că a vândut-o. A spus gospodarul-şef de la Gighera
Poetul Barbu l-a vizitat pe primar în luna august. A venit şi i-a dat trei cărţi, pe care nu a vrut să primească niciun ban.
A donat şi la biblioteca din comună cărţi. Dânsul a avut o înclinaţie către versurile populare, a scris foarte mult şi despre viaţa la ţară. A adăugat Florea Neacşu
Primarul a fost încântat să audă că un consătean este atât de binevăzut în Italia. Acolo unde, aşa cum spune Barbu Garoflid, ar vrea să rămână pentru totdeauna.
