Achiziţiile publice făcute de UNIFARM, pe perioada pandemiei de COVID-19, despre care au apărut supoziţii de fraudă, în presă, au generat scandal în parlament, PSD, prin liderul său interimar, Marcel Ciolacu, sărind la gâtul Guvernului Orban cu acuzaţii de corupţie dintre cele mai grave.
Verificările care ar fi fost făcute la UNIFARM şi care ar fi scos la iveală aceste nereguli se află, încă, în faza preliminară, de aceea e prematur să fie făcute judecăţi de valoare definitive. Cum, orice anchetă de acest fel, se face fără patimă şi presiuni politice, trebuie aşteptat rezultatul final al controalelor, care va stabili şi traseul pe care-l va urma dosarul în cauză.
Nu am fost niciodată părtinitor faţă de corupţii care au jefuit România, de treizeci de ani încoace, indiferent de culoarea lor politică, dar totdeauna am considerat că ei pot fi judecaţi pe fapte concrete, cu probe indubitabile, care să ateste infracţiunile pe care le-au comis, şi nu pe supoziţii sau zvonuri apărute în presă.
Atitudinea hei-rupistă nu îndeamnă la justiţie, ci la execuţii sumare, cu spectacol şi acuzaţii publice, ca în Evul Mediu. Or, nu mai trăim în acele vremuri şi, ca atare, trebuie să ne asumăm şi să ne comportăm ca în secolul XXI, care nu se ştie cât bine, sau cât rău ne va aduce, de acum înainte, dar suntem prizonierii acestuia şi nu avem unde fugi.
Iar în cazul lui Marcel Ciolacu, şeful PSD, se poate aplica butada: „Uite cine vorbeşte!”
