Marţi chiar au fost trei ceasuri rele în viaţa echipei de baschet masculin din Craiova. La orele prânzului, într-o conferinţă de presă anunţată în mare grabă de cei care se ocupă de destinele echipei amintite, tehnicianul sârb Andelko Mandic şi-a anunţat demisia. Destul de volubil, stăpân pe el şi gentleman până la capăt, încercând să ascundă şi în cel de-al doisprezecelea ceas problemele echipei şi să ia totul asupra sa, Mandic a spus că evoluţia formaţiei, şi nu rezultatele, l-a convins că nu mai poate ajuta prin activitatea sa, în acest moment, Craiova.
Nu am fost presat de nimeni. Chiar vreau să-i mulţumesc lui Toma şi celor de la club pentru sprijinul acordat. Este decizia mea şi, chiar dacă băteam pe Cluj la un punct diferenţă, acelaşi lucru îl făceam. Nu a fost o decizie luată acum, după ce ne-a bătut Clujul, la cald, mi-am asumat responsabilitatea şi consider că nu pot să-i mai ajut pe băieţi. Am avut un lot bun, dar nu o echipă bună. Am vrut să construiesc ceva la Craiova şi sper că fără mine lucrurile vor merge mai bine. Este o hotărâre asupra căreia nu revin. Am crezut că lucrurile o să meargă mai bine, dar nu a ieşit aşa cum îmi doream. A declarat Mandic
Surprize... surprize, dar să ştim şi noi!
Apăsat de decizia antrenorului, Marius Toma, cel care manageriază activitatea la echipă, a ieşit în faţa cu câteva declaraţii destul de curioase. Pe de o parte a spus că nu se aştepta la decizia lui Mandic, pe de alta că o anticipa. Este adevărat, s-a corectat repede şi a adăugat că acest lucru l-a simţit cu 24 de ore în urmă, interval în care a tot a încercat să-l întoarcă din drum pe antrenor.
Sunt puţin tulburat, pentru că decizia pe care Mandic a luat-o, deşi nu m-a luat prin surprindere, nu ne pică bine şi pot să spun că nu sunt de acord cu ea. A dovedit că este un om de caracter, dar este încăpăţânat şi nu înţelege că nu el este vinovat pentru această situaţie şi că, dacă pleacă, tot ce am construit în această perioadă se poate dărâma. Pentru mine, Andelko Mandic a fost o investiţie sufletească şi încerc de o zi să-l fac să se răzgândească. Am o relaţie de prietenie cu el şi, pe lângă un antrenor, am pierdut şi un prieten. A declarat Marius Toma în conferinţa de presă
Cine e de vină, cine a greşit?...
După demisia lui Mandic, înlocuit pentru tot campionatul sau o bucată din el fix de Milan Nisic, cel care a pregătit echipa feminină anul trecut cu un real “succes”, încât la începutul actualului sezon a fost în pragul desfiinţării şi despre care am scris că putea fi considerat un cal troian la echipă, se ridică totuşi câteva întrebări. Caracter şi apropiat de vârstă cu jucătorii sau, mai bine zis, cu mulţi dintre ei, Mandic nu a apelat la repercusiuni materiale sau de alt gen. Însă a fost clar, şi nu de azi - de ieri, că măcar o parte dintre jucători nu fac ceea ce trebuie. În aceste condiţii, se ridică întrebarea dacă Mandic a făcut lotul. Şi asta pentru că, dacă el a adus jucătorii, era normal să poată discuta cu ei individual, într-un anume fel. De ce a acceptat prezenţa pe banca tehnică a unui antrenor de genul lui Milan Nisic, care pare băiatul uns cu toate alifiile?
De ce a acceptat un program atât de încărcat în debutul campionatului, nedând echipei şansa să se lege, şi, mai mult, de ce nu a reacţionat la evoluţiile unora dintre băieţi, care par că nu au nicio treabă cu Craiova. S-a simţit cumva ameninţat şi a preferat să meargă cât se mai poate mai departe? În altă ordine de idei, când a apărut ruptura, pentru că luni seara echipa s-a antrenat sub bagheta lui, iar marţi dimineaţa la fel, pentru ca la antrenamentul de aseară să se anunţe decizia. Ce s-a întâmplat la aceste şedinţe de pregătire? Şi pentru conducere... Marius Toma a spus că jucătorii merg pe gheaţă subţire, că oricare dintre ei care nu înţelege fenomenul Craiova poate să plece, că preferă să plece o parte dintre jucători decât antrenorul. Păi nu era mai logic să iasă cu asemenea declaraţii, mai ales în faţa vestiarului, mai demult?
S-a spus ceva după meciul cu Clujul din campionat, de parcă publicul ar fi trebuit să ştie că sunt jucători care nu dau randamentul scontat, nu aceştia. Mandic a reacţionat cât se poate de normal în condiţiile în care poate nu s-a simţit apărat. Dacă antrenorul nu a dorit să ia decizii de penalizare a jucătorilor, de ce nu a făcut-o conducerea? Chiar nu a fost clar că nu merge ceva şi băieţii îşi fac de cap? Că sunt jucători care se ascund de minge şi pasează responsabilitatea, că atitudinea nu e ceva propice performanţei decât în poze, că seriozitatea şi munca au cedat locul unei automulţumiri şi unui vedetism neacoperit de performanţe? Dar nu-i nimic, viaţa merge mai departe. Cât, până unde, nu mai contează, ce importanţă are? La anul facem altă echipă! Altfel, întrebat dacă are vreun regret, Mandic a spus că preferă să nu răspundă la această întrebare şi că va merge acasă să se liniştească, pentru că nu are alte oferte şi nici nu a vorbit cu nimeni despre aşa ceva.
