Belu
Sponsor oficial al
Am luat act de anunțul legat de noul velodrom acoperit care urmează să răsară în Craiova. Memoria m-a făcut să-mi amintesc de faptul că orașul are și hipodrom care, la rândul său urmează să intre într-un proces de reabilitare.
Salut în general investițiile noi și le văd ca pe un pas spre progres. Cu toate astea nu pot să nu constat faptul că epoca curselor de cai a apus de ceva vreme și în țările cu tradiție. În același timp, povestea cu velodromul pare ruptă dintr-o serie de scrisori primite la poșta redacției de la utopicul Radio Erevan.
Orașul nu are piste de biciclete, iar Clubul Sportiv Municipal, deși este afiliat la Federația de Ciclism nu pare a avea o activitate în domeniu. Este posibil să greșesc, dar faptul că nu am auzit în ultima perioadă de vreun grup temerar de bicicliști profesioniști mă face să fiu reticent.
Practic, o luăm 75 de milioane de euro și o să construim ceva de o inutilitate care depășește imaginația. Oricum, suntem orașul care are, din bani publici, echipe de orientare turistică, bridge sau badminton. Ce mai contează că edificăm un monument al ciclismului pentru o echipă ipotetică într-un oraș care nu are piste pentru bicicliștii ocazionali?
Tot aștept, ca într-o reverie instituțională să aud pe cineva care vine cu o ideea practică. Vreau să văd că suma aia mare de bani ajunge să fie cheltuită pentru ceva util sportului. Fără să fiu vreun specialist, cred că banii respectivi pot să renoveze toate terenurile de sport din școli și licee și ar mai rămâne și pentru salariile unor antrenori care să ducă sportul în cartierele în locurile de jucat fotbal au fost ocupate pas cu pas de mașini.
Cu siguranță, o sumă așa de mare ar putea să ajungă și pentru bătătoarele de covoare care au dat României „generația de aur” a fotbalului. Probabil că puteau să fie o mulțime de proiecte care să poată să aducă un plus de valoare. În 30 de ani, singura idee pare a fi un velodrom. Bună și ideea asta într-un oraș care se învârte în jurul blocului S200 și nu are idee despre felul în care se va finaliza povestea ruinei îmbrăcată în catifea din mijlocul său.
Oricum, pasul la care mă aștept este simplu de ghicit. După velodrom și hipodrom, Craiovei îi lipsește numai o arenă de lupte pentru gladiatori.
O să fiu contestat de multă lume care spune că sportul este bun și orice investiție trebuie salutată. Cred cu tărie că un velodrom nu o să aducă nimic bun sportului. O să aducă câteva zeci de posturi în administrație, o să facă fericiți câțiva antrenori care se vor reprofila și probabil va aduce o scenă nouă la festivalul orașului.
În rest, nu pot să nu revin asupra părerii că niște bătătoare de covoare strâmbe și ruginite au făcut mai mult bine sportului decât niște proiecte pompoase și complet inutile.
