Sponsor oficial al
”Hai Craiova, dragii mei!/Fiți ca niște pui de lei! Hai Craiova, izbândiți! /Să ne faceți fericiți!”. Sunt doar câteva dintre versurile melodiei compuse de Horia Moculescu acum aproape o jumătate de veac, în anii de după primul titlu câștigat de Campioana Unei Mari Iubiri, în 1974. Aveți alăturat fișierul, audiție plăcută!
Pentru cei care nu știu, compozitorul născut la Râmnicu Vâlcea în martie 1937 era pe jumătate oltean și pe jumătate italian. A făcut mult sport, a fost campion național de juniori la săritura în înălțime, a jucat volei la nivel divizionar la Turda, în vremea ultimilor săi ani de liceu.
Toată lumea l-a perceput ca pe un mare stelist, ceea ce dumnealui n-a ezitat niciodată să și afirme public. De fapt era una dintre laturile triunghiului de mari steliști născuți în același an, 1937, și în aceeași lună, martie. Emeric Ienei, Cristian Țopescu, Horia Moculescu. Primul a părăsit această lume Țopescu, în mai 2018. Apoi acum, recent, nea Imi. Și la fix o săptămână, Horia Moculescu.
L-am avut de câteva ori invitat în emisiuni, Ovidiu Ioanițoaia ne-a făcut ”lipeala”. În scurt timp am trecut de la ”domnule” la ”nea Horică” (îi ziceam eu) și ”oltene” (așa mi se adresa dumnealui). Atunci s-a destăinuit că pe lângă Steaua mai ține și cu Craiova, în care regăsește spiritul oltenesc. Mereu îi plăcea să vorbească despre Știința și folosea cu mândrie exprimarea ”noi, oltenii”.
Avea și umor maestrul. Într-un ajun de Crăciun, cu mulți ani în urmă, l-am deranjat cu un telefon și i-am pus în direct (eram la un tăiat de porc) lăutarii care cântau ”Copacul”. Oltene, mi-a răspuns, ai încurcat capodoperele! A mea e ”De-ai fi tu salcie la mal”, ”Copacul” e al lui Zsolt Kerestely. Tot lemn, dar altfel. Te rog eu, nu mă pune rău cu minoritățile!
Ultima dată l-am întâlnit acum câțiva ani, să fie vreo doi-trei, într-un mare complex comercial. Slăbit, parcă împuținat la trup, stătea la masa unei cafenele, în timp ce fiica sa făcea cumpărăturile. Dumnealui m-a strigat ”Ce faci, oltene?” Am stat de vorbă câteva minute. ”Să știi că-mi place echipa asta a noastră, mai ales Bauza, Gigi n-are decar ca el la Steaua! Salută Oltenia din partea mea, dacă te mai duci pe-acolo!”
O salut! Și fac și o reverență pentru cel care i-a compus acel cântec. Odihnă veșnică, maestre! Odihnă veșnică, nea Horică!
