Sponsor oficial al
Încet, încet, Craiova a ocupat locul de „capitală” a Crăciunului. Surprinzător, fără munte, fără tradiție și fără zăpadă, administrația a reușit să profileze Bănia ca centru al sărbătorilor de iarnă din România. Hoardele de turiști de week-end au început să invadeze orașul și să supra-solicite infrastructura precară de transport.
Străzile aglomerate, parcările pline și lipsa locurilor de cazare au reprezentat an de an semne ale victoriei celor care au reușit în scurt timp „să facă ceva”. Într-adevăr, realizarea era greu de imaginat în urmă cu ceva vreme, iar povestea Crăciunului din Craiova a depășit granițele și atrage turiști din cele mai bizare locuri.
Marketingul supranatural a adus în extaz aproape mistic posesorii de hoteluri și proprietarii de cârciumi care-și văd afacerile prosperând și banii curgând la final de an pentru a echilibra balanțele firmelor amorțite în restul timpului.
Cazările sunt vândute la prețuri exorbitante de hotelurile prin care uneori bate vântul rece al falimentului. Proprietarii de garsoniere și apartamente jubilează atunci când, vreme de o lună și jumătate, se joacă de hotelierii cu turiștii dornici să mănânce șorici la lumina difuză a ornamentelor stradale.
De aici încep și primele probleme reale care erodează „planul” și așteaptă rezolvare din partea autorităților. Este vorba despre o rezolvare care până acum nu a fost găsită nici la Barcelona, nici la Veneția și nici în alte părți ale lumii.
Afluxul uriaș de clienți a făcut proprietarii cafenelelor să-și mărească prețurile. Cafeaua costă dublu, iar masa în oraș a devenit un lux. Cetățeanul simplu care obișnuia să ia masa în oraș la final de săptămână constată că va putea să facă asta numai de două ori pe lună. Studentul care trăgea de un espresso peste drum de Universitate se vede pus în situația de a renunța la o masă ca să poată savura cafeaua. Toate prețurile s-au mărit, iar tendința este ca ele să nu rămână la cote ridicate numai pe perioada sărbătorilor.
Acest efect nu este cel mai devastator. Adevărata problemă este lipsa locuințelor. Proprietarul de garsonieră care închiriază proprietatea cu 100 de euro pe zi în perioada în care tiroliana în formă de sanie străbate văzduhul va ezita să închirieze casa pe termen lung. De ce să încasezi 2400 de euro pe an când poți să numeri 4500 de euro în perioada sărbătorilor. Unii vor mări chiria la afacerile pe termen lung, alții vor refuza pur și simplu să închirieze și vor aștepta cuminți perioada sărbătorilor.
Efectele acestei din urmă situații ar putea să fie bune sau rele. Pe de o parte, lipsa de locuințe va impulsiona construirea care va crea locuri de muncă. Pe de altă parte, atâta vreme cât orașul va fi arhiplin la final de an, prețurile chiriei vor rămâne ridicate, iar prețul unui apartament va crește până la limita fezabilității. Singura problemă este că marea majoritate tăcută a oamenilor care nu fac afaceri se vor vedea nevoiți să-și ia gândul de la o locuință nouă.
