România conduce în Uniunea Europeană la numărul de tineri care trăiesc în locuințe supraaglomerate

Astfel, în 2023 circa 59,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 15 şi 29 de ani locuiau în case supraaglomerate.

De altfel, ţările din Europa de Est domină clasamentul, cu România pe primul loc (59,4%), urmată de Bulgaria (55,3%) şi Letonia (54,8%). În schimb, ţările din Europa de Vest şi de Nord au cele mai mici procente, cum ar fi Irlanda (4,4%), Cipru (4%) şi Malta (3,9%).

În 2023, rata de supraaglomerare a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani a fost de 26% în UE, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în 2022. În toate ţările din UE, probabilitatea ca tinerii să locuiască în case supraaglomerate a fost mai mare decât în cazul populaţiei la nivel general. Rata de supraaglomerare a tinerilor a fost cu 9,2 puncte procentuale mai mare decât rata de supraaglomerare a populaţiei în ansamblu (16,8%).

Există diferenţe considerabile în ratele de supraaglomerare între ţările UE. În 2023, în Malta, 3,9% dintre tineri locuiau într-o gospodărie supraaglomerată, în timp ce în România rata a ajuns la 59,4%. Mai mult de jumătate dintre tineri trăiau în gospodării supraaglomerate în Bulgaria şi Letonia şi mai mult de o treime în Grecia, Polonia, Slovacia, Croaţia, Italia şi Lituania.

Cea mai mare diferenţă între ratele pentru tineri şi cele ale populaţiei în ansamblu au fost observate de Eurostat în Bulgaria (20,4 pp), România (19,4 pp) şi Grecia (18,5 pp). Rata de supraaglomerare a tinerilor a fost de peste două ori mai mare decât rata populaţiei în general din Olanda, Danemarca şi Finlanda.

Ţările precum Olanda, Belgia şi Luxemburg, care au cele mai mici procente de supraaglomerare, tind să aibă standarde mai ridicate de viaţă şi acces mai bun la locuinţe adecvate. Aceste ţări oferă mai multe oportunităţi pentru tineri de a se muta în locuinţe individuale sau mai puţin aglomerate.

(sursa: Mediafax)