«Raritaţi din Colecţia Muzeului Olteniei», o expoziţie emblematică

Muzeul Olteniei din Craiova a organizat de-a lungul ultimilor ani numeroase expoziţii temporare prin care şi-a pus în valoare o parte din imensul patrimoniu format din aproximativ 250.000 de piese, expoziţii cu piese deosebite, valoroase, dintr-o anumită colecţie, dar nu a venit niciodată în întâmpinarea publicului cu rarităţile din toate colecţiile. Prin expoziţia ,,Rarităţi din Colecţia Muzeului Olteniei’’, al cărei vernisaj a avut loc ieri, la secţia de Istorie – Arheologie a Muzeului Olteniei din Craiova, specialiştii prezintă publicului tot ceea ce are secţia mai valoros în colecţiile de Arheologie, Istorie Medievală şi Istorie Modernă şi Contemporană. Aşa cum Consiliul Judeţean Dolj a încercat şi a reuşit să scoată în evidenţă această frumoasă bijuterie arhitectonică reprezentată de imobilul Secţiei de Istorie-Arheologie, tot aşa, a venit, acum, rândul muzeografilor să sublinieze importanţa patrimoniului cultural deţinut, pentru care s-a făcut acest deosebit efort de a-i se restaura aşezământul. În antichitate, un templu vestit era cu atât mai cunoscut cu cât i se aduceau mai multe ofrande de orice fel ar fi fost acestea. În epoca medievală, o biserică era mai cunoscută nu atât prin proprietăţile ei ci prin valoarea odoarelor sfinte deţinute. Tot aşa, şi în prezent, valoarea unui aşezământ muzeal este dată de valoarea patrimoniului deţinut iar rarităţile scot mai pregnant în evidenţă acest lucru.

Obiecte de mare importanţă ale haiducului Iancu Jianu sau ale diplomatului Nicolae Titulescu sunt expuse la Muzeul Olteniei

Astfel, piesele expuse prilejuiesc o legătură mai strânsă cu istoria, fiecare dintre acestea având propria-i poveste. Sabia haiducului Iancu Jianu, tocul de scris al marelui diplomat Nicolae Titulescu reprezintă doar două dintre cele mai valoroase piese deţinute de secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei. Însă, un craniu descoperit la Peştera Muierii, care are o vechime de peste 30 de milenii va face deliciul publicului, după cum au dezvăluit reprezentanţii instituţiei culturale.

Salut cu multă bucurie acest eveniment deosebit de important pentru viaţa culturală a Craiovei. Sunt fericit că pot participa la vernisajul expoziţiei << Rarităţi din colecţia Muzeului Olteniei>>. Sunt piese deosebite din colecţiile de arheologie şi istorie medievală, istorie modernă şi contemporană, pe care publicul pasionat a avut ocazia să le vadă şi în alte expoziţii tematice, dar de această dată este vorba de o muncă cu totul şi cu totul deosebită şi mai ales migăloasă a specialiştilor de la Muzeul Olteniei. Colecţia este absolut inspirată şi cu ajutorul acesteia dorim să atragem publicul atât din judeţul nostru, cât şi din întreaga ţară. Muzeul nostru semnifică o colecţie de peste 250 000 de piese şi a reuşit să realizeze această expoziţie, ca urmare a unei munci extrem de dificile. Sunt piese care prilejuiesc o legătură mai strânsă cu istoria, purtând fiecare dintre ele propria-i poveste: sabia haiducului Iancu Jianu, dar vorbim şi de tocul de scris al marelui diplomat Nicolae Titulescu. În acelaşi timp, la Muzeul Olteniei din Craiova există şi un craniu descoperit la Peştera Muierii, care are o vechime de peste 30 de milenii, dar şi tocul de scris al marelui diplomat Nicolae Titulescu şi din acest punct de vedere este al doilea din lume, ca vechime. Muzeul Olteniei reuşeşte, încă o dată, să pună în valoare, în mod inspirat, bogatul patrimoniu pe care îl deţine. Aş vrea să adresez în numele meu şi al instituţiei pe care o reprezint, felicitări organizatorilor. Adresez publicului invitaţia de a trece pragul Muzeului Olteniei şi de a observa cu atenţie această expoziţie pe care o prezentăm astăzi ( n.r.- ieri). Totodată, în pragul sărbătorilor de iarnă urez tuturor <>.
Florin Stancu, administrator public al judeţului Dolj

Craniu Homo Spaniens, expus în premieră naţională

Importanţa pieselor de patrimoniu cultural prezentate în această expoziţie depăşeşte cu mult graniţele Olteniei, multe dintre ele fiind de valoare universală datorită unicităţii lor. Totodată,  publicul craiovean poate să admire accesoriile obişnuite, din mai multe puncte de vedere, ale familiilor cunoscute, din Oltenia secolelor XIX şi XX, familii care au avut o contribuţie deosebită la progresul comunităţii române.

Piesele sunt extrem de rare. De-a lungul timpului, Muzeul Olteniei a venit în întâmpinarea publicului cu piese foarte valoroase. Acum ceva ani în urmă, am expus tezaurul Muzeului Olteniei sau am realizat expoziţii tematice. Ne-am gândit să ne uităm în fiecare coleţie şi să identificăm acele piese care fac parte din patriomoniul marilor muzee din Europa. Am expus tot ce este rar şi de valoare universală. Craniul de Homo Sapiens, de la Peştera Muierii, care nu a mai fost expus, el fiind supus unor cercetări atât în ţară, cât şi în străinătate. Sunt convins că toate piesele vor face deliciul publicului. Această expoziţie poate fi considerată o încununare a efortului realizat de oamenii care lucrează la Muzeul Olteniei, ca o altă încununare a efortului realizat e CJ Dolj prin restaurarea acestui monument de arhitectură. Vreau să urez <> publicului craiovean.
Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei din Craiova

Obiecte din aur, care au aparţinut unor personalităţi se află la Muzeul Olteniei

În cadrul expunerii, vor fi prezentate publicului peste 200 de piese, care ţin de evoluţia armamentului antic şi medieval din Asia şi Europa de Est, carte veche românească şi străină, ceramică grecească antică, podoabe şi arme dacice, statuete, ceramică şi piese de podoabă romane, vase de lemn şi lut neolitice (unicate naţionale), podoabe de epocă medievală şi modernă, elegante rochii din sec. XVIII. Centrul atenţiei îl va reţine cu siguranţă craniul uman de Homo Sapiens de la Peştera Muierii, ce are o vechime de aproximativ 30 000 de ani, Tetraevangheliarul bizantin datat în sec. XII – XII, sabia haiducului Iancu Jianu, tezaurul domnesc, medieval, de la Dudaşul Schelei, judeţul Mehedinţi, inelul sigilar al Banului Manta, secolul XVI, crucea relicvar, care a aparţinut lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Vitezul, călimara de brâu a boierului Nicolae Glogoveanu, harta Valahiei din anul 1718, ceasurile lui Alexandru şi al Aristiei Aman, dar şi ceasul lui Gheorghe Chiţu, tocul de scris cu care marele diplomat, Nicolae Titulescu, a semnat Tratatul de la Trianon – 4 iunie 1920.

Vernisăm o expoziţie-eveniment. Specialiştii secţiei o dedică tuturor craiovenilor, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Este o expoziţie care cuprinde peste 200 de piese foarte valoroase, cu vechimi care variază între 32.000 de ani şi aproximativ 100 de ani. Cea mai recentă piesă este tocul cu care diplomatul Nicolae Titulescu a semnat Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. Fiind o expoziţie destul de diversificată, cu piese din epoci diverse, expoziţia am structurat-o pe mai multe categorii: ceramică, armament, sculptură, artă decorativă, carte tipărită, carte manuscrisă, medalii, numismatică. Aş vrea să subliniez importanţa anumitor piese, în special celor din categoria tezaur. Sunt obiecte din aur, care sunt importante nu numai prin valoarea lor istorică, ci şi prin valoarea lor estetică. Sunt piese care au aparţinut unor personalităţi precum: Alexandru şi Aristia Aman, Gheorghe Chiţu. De asemenea, călimara de brâu a marelui boier Nicolae Glogoveanu, sabia lui Iancu Jianu. De asemenea, superbe obiecte de artă decorativă din perioada stăpânirii romane, dar şi două vase neolitice cu o vechime de opt mii de ani. Aş dori să mulţumesc colegilor de la secţia de Istorie-Arheologie alături de care am lucrat cu multă pasiune şi dăruire la realizarea expoziţiei, dar şi colegilor de la evidenţă şi conservare.
A relatat dr. Radu Dumitrescu, coordonatorul secţiei de Istorie- Arheologie, Muzeul Olteniei

Expoziţia «Istoria, în Imagini de Epocă. Domnitori şi Principi ai Ţărilor Române, Deasupra Veacurilor» va fi vernisată astăzi

Mai mult, astăzi, de la ora 11:00 va fi vernisată expoziţia ,, Istoria, în Imagini de Epocă. Domnitori şi Principi ai Ţărilor Române, Deasupra Veacurilor’’, care cuprinde lucrări din colecţiile de Stampe ale Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei şi Serviciului Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, cu o vechime care variază între 400 şi 90 de ani. Datorită varietăţii sale, expoziţia este structurată tematic, pe epoci istorice, tehnici de imprimare şi subiecte abordate. Este prezentată, prin intermediul acestor imagini, galeria de portrete ale domnitorilor şi principilor din perioada 1601–1881, în diverse tehnici de lucru şi sub diverse abordări (din imaginaţie, după natură, alegorice, romantice ), uniforme ale Armatei Române din secolul al XIX – lea, scene de luptă din timpul Războiului de Independenţă, Casa Regală Română de Hohenzollern – Sigmaringen şi portrete ale diverselor personalităţi politice din secolele XIX – XX. Imaginarul, înţeles ca formă elaborată de exprimare a mentalităţilor (mituri, utopii, religii) este o componentă relativ nouă a istoriografiei româneşti.

Din acest punct de vedere, există multe referiri în cursul scrierilor istorice, însă nu s-a constituit o istorie a imaginilor diferitelor personalităţi sau evenimente de-a lungul timpului: cum s-au format imaginile, ce au alimentat un mit sau altul, care au fost motivele schimbării sau deformării lor, precum şi impactul social, istoric şi politic al modificărilor intervenite. Dacă nu s-ar fi păstrat nici o imagine a Domnilor noştri, ce s-ar putea şti astăzi despre înfăţişarea unor personalităţi precum Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu? În spatele faptelor care au marcat istoria noastră naţională s-au aflat oameni excepţionali, care uneori au reuşit să fie deasupra vremurilor, după cum au transmis reprezentanţii Muzeului.

Vom deschide o expoziţie la fel de importantă precum cea de astăzi ( n.r.-ieri). Oamenii vor avea posibilitatea să vadă portrete ale domnitorului Mihai-Viteazul realizate chiar la sfârşitul vieţii, sau după moartea acestuia. De asemenea, vor fi expuse portrete ale domnitorilor fanarioţi, ale lui Tudor Vladimirescu.
Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei

Vizitatorii vor avea posibilitatea să admire portrete ale Domnitorilor români

Vizitatorii vor avea posibilitatea să vadă imagini, apropiate de realitatea aspectului fizic, ale multor cunoscuţi domnitori şi principi, români şi străini, cum ar fi Mihai Viteazul (portrete din anii 1601 şi 1674, realizate la Augsburg, Praga şi Viena), Mihail Pătraşcu (portret din anul 1651, Viena), Sinan Paşa (portret din anul 1665, Frankfurt), Constantin Şerban (portret din anul 1670, Viena), Grigore I Ghica (portret din anul 1670, Viena), Nicolae Mavrocordat (portret din anul 1721, Berlin), Dimitrie Cantemir (portret din anul 1734, Londra), Constantin Mavrocordat (portret din anul 1743, Paris), Grigore III Ghica (portret din anul 1772, Leipzig), Alexandru Ipsilanti (portret de la sfârşitul secolului XVIII, Viena), Tudor Vladimirescu (portret din anul 1894, Târgu Jiu), Mihail Sturdza (portret din anul 1907, Paris). Practic, expoziţia se referă la tot ce a precedat ca imagine, arta fotografică. Deosebitul patrimoniu cultural, prezentat, recomandă expoziţia ,, Istoria, în Imagini de Epocă. Domnitori şi Principi ai Ţărilor Române, Deasupra Veacurilor’’, expunere realizată cu sprijinul nemijlocit al Consiliului Judeţean Dolj.