Administraţie
Sponsor oficial al
O dată cu discutarea în Guvern a ordonanţei privind posibilitatea declarării în insolvabilitate a primăriilor, în judeţul Olt primarii sunt ori revoltaţi (că nu sunt întrebaţi şi ei), ori speriaţi (măsura condamnării penale). Guvernul a aprobat ordonanţa de urgenţă privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, care prevede măsuri speciale în cazul în care autorităţile locale se află în incapacitate de plată. Legislaţia privind insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale a fost asumată de ţara noastră în scrisoarea de intenţie adresată FMI în toamna anului trecut. Autorităţile locale spun că acest act normativ este benefic, deoarece îi va determina pe primari să-şi reducă bugetul de cheltuieli la strictul necesar. Legal, un act normativ intră în vigoare la data publicării în “Monitorul Oficial”, astfel că în momentul actual primarii nu trebuie să-şi facă griji. Viitorul ne va arăta dacă Guvernul are “curajul politic” să publice actul normativ şi să sugrume politica primarilor PSD din mediul rural.
Un lucru însă este cert: în judeţul Olt nu sunt bani pentru o bună desfăşurare a activităţii. Locuitorii unora dintre comunele judeţului sunt foarte săraci, astfel încât primăriile aşteaptă bani de la judeţ sau de la Guvern pentru a achita datoriile anuale ale localităţii. De investiţii privind dezvoltarea localităţii nici nu se poate discuta. Despre insolvenţă s-a ajuns să se discute în România şi la persoanele fizice, în cazul în care datoriile sunt mai mari decât veniturile, iar veniturile sunt mai mici decât datoriile scadente la o anumită dată. Teama primarilor este faptul că, potrivit actului legislativ, în situaţia declanşării insolvenţei se vor numi administratori judiciari şi, acolo unde se dovedeşte rea-credinţă în gestionarea finanţelor publice, se poate ajunge la condamnări penale cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amendă.
Conform actului legislativ, insolvenţa unei unităţi administrative se rezumă la situaţia în care, din cauza lipsei fondurilor băneşti, unitatea administrativă nu poate onora la plată datoriile certe, lichide şi exigibile, adică:
a) neachitarea obligaţiilor de plată lichide şi exigibile mai vechi de 90 de zile şi care depăşesc 15 la sută din bugetul general al unităţii administrativ-teritoriale, fără a se lua în calcul cele aflate în litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale izvorâte din raporturile de muncă şi prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli pe o perioadă mai mare de 120 de zile de la data scadenţei.
Conform datelor fiscale, lunar, Trezoreria Olt blochează conturile comunelor, marea majoritate a primarilor nefiind speriaţi de această măsură, în acest caz problema fiind arieratele. Mai mult de 80 la sută din primăriile din Olt au arierate. În acest moment, în materie comercială, insolvenţa societăţilor comerciale este o umbrelă foarte avantajoasă pentru administratorii societăţilor cu probleme economice. De ce nu ar putea fi o umbrelă şi pentru unităţile administrativ-teritoriale? Pentru a întări responsabilitatea fiscală a primarilor şi pentru o mai judicioasă cheltuire a banului public, actualul Guvern, printr-un ordin comun al ministrului Finanţelor şi al celui delegat pentru Buget, limitează libertatea primarilor de a cheltui banul public. Astfel, o investiţie asumată şi angajată se poate face doar dacă există prevedere legală şi dacă este avizată de Trezorerie.
Pentru primăriile care nu-şi achită arieratele, plaja măsurilor fiscale şi nonfiscale este mare: de la blocarea conturilor până la împiedicarea contractării unui împrumut de la Trezorerie. Tocmai aceasta este modalitatea prin care marea majoritate a primăriilor scapă de probleme. La nivelul judeţului Olt, Trezoreria a acordat peste trei milioane lei RON împrumuturi localităţilor pentru achitarea datoriilor curente şi a arieratelor. Conform datelor deţinute de Trezoreria judeţeană, lunar, zeci de localităţi au conturile blocate pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.
Pe data de 5 iunie 2013, Institutul pentru Politici Publice (IPP), printr-o petiţie publică, cerea Guvenului să ia decizia de a asana finanţele publice prin nefinanţarea unităţilor administrativ-teritoriale aflate aproape în insolvenţă. În comunicat, iniţiatorii au remis presei şi opiniei publice o listă cu 90 de comune şi oraşe în care primarii nu reuşesc să colecteze de la contribuabili nici 25 la sută din impozite şi taxe. Aşa cum era de aşteptat, marea majoritate a unităţilor administrativ-teritoriale erau din Moldova şi Oltenia, unde gradul de sărăcie a populaţiei este cel mai mare. Grav este că, având în vedere situaţia economică actuală, în România s-au mai înfiinţat comune, datorită influenţelor şi presiunilor politice.
Conform comunicatului IPP, în România sunt aproximativ 3.200 de localităţi, iar în ultimii 10 ani s-au înfiinţat 22 de unităţi administrativ-teritoriale. Conform studiului remis publicului, doar 10 la sută din localităţi îşi acoperă integral cheltuielile din venituri proprii. În Oltenia ar exista două judeţe cu localităţi în această stare gravă privind gradul de colectare: Olt şi Mehedinţi. În judeţul Olt ar fi următoarele comune (ataşat şi ponderea veniturilor proprii în totalul cheltuielilor): Milcov 20 la sută, Voineasa 22 la sută, Topana 22 la sută, Vitomireşti 23 la sută, Oboga 25 la sută şi Ipoteşti 25 la sută. În judeţul Mehedinţi este vorba de următoarele comune: Bala 24 la sută şi Tâmna 25 la sută.
Conform datelor fiscale publicate de Ministerul Finanţelor, în România doar 10 la sută din unităţile administrativ-teritoriale îşi acoperă integral cheltuielile proprii din ceea ce colectează. Totuşi, din punct de vedere politic, dependenţa financiară a localităţilor de bugetul de stat are şi o parte pozitivă: dependenţa politică a primarilor (cei care aduc voturile) de preşedintele partidului, care este, în general, primul-ministru sau dintre preşedinţii camerelor Parlamentului etc.
Conform site-ului Guvernului României, la începutul şedinţei săptămânale Victor Ponta a declarat:
Avem o decizie importantă, legată de situaţia financiară a autorităţilor publice locale. O să luăm o decizie dificilă, dar necesară şi ca un semnal pentru primari, preşedinţi de consilii judeţene: cei care sunt serioşi, cei care fac eforturi, cei care îşi administrează bine bugetele trebuie să fie recompensaţi, cei care se îndatorează şi cheltuiesc doar ca să fie realeşi vor intra într-o procedură specială, în aşa fel încât să nu ne trezim după aceea că ei s-au ales sau au plecat cine ştie pe unde, prin ce ţări şi noi rămânem să plătim datoriile. E o decizie importantă, pe care o luăm astăzi, şi vreau să fie de susţinere pentru cei serioşi şi de sancţiune pentru cei care folosesc bugetele autorităţilor locale fără chibzuinţă.
La Dolj nu se vorbeşte de insolvenţă. Momentan
Primăriile din Dolj nu sunt încă în pericol să intre în insolvenţă, dar autorităţile judeţene nu exclud această posibilitate.
În acest moment, pe această lege a declarării falimentului autorităţilor publice locale, dar şi a declanşării crizei financiare nu sunt probleme la nivelul judeţului Dolj, dar nu este exclus şi să apară asemenea situaţii. Până la urmă este şi o rigoare care se aplică la nivelul economiei. Firmele acestea care au contractat o lucrare cu autorităţile publice locale au garanţia că îşi vor primi banii şi că nu se va mai intra pe datorie prin această ameninţare a insolvenţei, dar, pe de altă parte, există şi o mai mare responsabilizare din partea autorităţilor locale, care trebuie să fie foarte atente cu bugetele angajate şi care pot să afecteze buna funcţionare a autorităţilor locale respective. Ce trebuie precizat este că există o protecţie a acestei legi. În momentul în care se declanşează insolvenţa, anumite servicii care sunt vitale pentru funcţionarea autorităţii locale respective nu pot fi întrerupte.
Cristinel Iovan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj
În Dolj, probleme ar putea să apară spre sfârşitul acestui an, întrucât, în mai multe cazuri, prevederile bugetare nu acoperă salarizarea decât pe 10 luni. Situaţia poate fi remediată prin rectificări bugetare.
