Sponsor oficial al
Acest 2-0 din Vinerea Mare cu Unirea Ungheni adâncește regretele că oltenii n-au știut să-și gestioneze sezonul de liga secundă, fiind nevoiți ca din vară s-o ia de la capăt cu promovarea.
Nu e mare lucru să bați Ungheniul, Chindia, Dumbrăvița, Focșaniul, Bihorul și alte divizionare secunde. Dar, ca să poți promova, trebuie neapărat să le bați. Nu e din cale afară de dificil nici să-ți iei punctele cu Argeș, Voluntari, Reșița, Afumați, Ceahlăul, adversari pe care Craiova nu i-a învins. Nici acelea nu sunt superechipe, dar trebuie să știi cum să le abordezi.
Eliberarea de complexe
La ce lot a avut la startul competiției și la ce lot mai are încă, FCU ar fi trebuit să fluiere cu toate aceste preopinente și acum să fie umăr la umăr cu Csikszereda și cu Steaua, acolo sus. Dar au intervenit diverse accidente de parcurs, mai ales meciurile pierdute de acasă cu Ceahlăul (2-4, mare scandal de arbitraj) și Argeș (0-1, povestea cu 12 jucători adverși), și în loc de promovare formația olteană joacă acum, mai mult de plăcere, într-un playout răsfirat, în care nu se pune problema retrogradării (asta ar fi chiar culmea!), și-atunci, eliberată de complexe, de temeri și de presiune, Știința arată bine, dar e ca un exponat care se poate doar privi, nu și achiziționa.
Peste playofful L2!
De ce victoria cu Ungheniul (clară, frumoasă, ilustrând diferența netă dintre cele două echipe) e, cumva, enervantă? Pentru că văzând meciul (foarte bună filmarea de pe site-ul clubului!) constați că există în lot jucători de-o valoare pe care le-o uitaserăm, că există fluență în joc, că pasele merg, că se văd niște trasee, că nivelul tehnic al multor alb-albaștri e mulțumitor, poate chiar de prima ligă, în orice caz peste mult ce vedem în chinuitele meciuri din playoff-ul L2, unde de multe ori senzația e că în loc să se joace fotbal, se cară niște bolovani la deal.
Abia acum
Dar poate că aceste calități pot fi etalate doar acum, când nu mai există presiunea punctelor. Acum fundașii nu mai greșesc, ba mai dau și goluri, precum Camara, acum mijlocașii (un plus pentru Ghindovean, gol și assist) își fac treaba bine. Atacanții, e adevărat, n-au fost grozavi cu Ungheniul, dar au fost supliniți de către ceilalți.
Un cadou platonic
E posibil ca acest crescendo în joc să fi apărut și ca urmare a anunțului că ultimele meciuri au și rolul de a tria jucătorii pentru campionatul următor. Dar plusul poate fi privit și ca un fel de vendeta pe adresa propriilor neîmpliniri de pe parcursul sezonului. Ceva de genul ”uitați-vă că putem și că ne pare rău că n-am putut oferi mai mult”. Un fel de cadou platonic în prag de Sărbători!
Să avem cu toții un Paște liniștit și să nădăjduim la vremuri mai bune!
