Ministerul Energiei amână închiderea centralelor pe cărbune până la finalizarea noilor capacități energetice

Decizia vine în contextul tranziției energetice pe care țara și-a asumat-o prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și al nevoii de a asigura stabilitatea sistemului energetic național.

„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noi capacități de producție a energiei electrice în bandă, nu vor fi 100% operaționale, gata să le înlocuiască”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Potrivit datelor oficiale, la începutul anului 2021 România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. Din această capacitate, 1.695 MW au fost retrași în 2021, iar 330 MW în 2023 (jumătate din ținta de închidere stabilită prin PNRR).

România s-a angajat să închidă 1.755 MW până în 2026, dintre care 1.305 MW aparțin Complexului Energetic Oltenia, 300 MW Electrocentrale Craiova, 100 MW CET Govora și 50 MW UAT Iași.

Totuși, în baza unui studiu de adecvanță realizat la cererea Transelectrica, Ministerul Energiei a propus Comisiei Europene menținerea în funcțiune a trei grupuri energetice și păstrarea a încă două în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului în perioadele de vârf sau în situații neprevăzute.

Planul actualizat prevede decalarea termenelor de închidere până la finalul anului 2029. În această perioadă, cinci exploatări miniere vor continua să funcționeze pentru a asigura alimentarea capacităților energetice pe bază de lignit, inclusiv pentru Electrocentrale Craiova.

De asemenea, Complexul Energetic Oltenia își propune să continue investițiile în noi capacități de producție, cum ar fi centralele cu ciclu combinat pe gaze (CCGT) și parcurile fotovoltaice, precum și modernizarea infrastructurii existente.