Marele scriitor albanez Ismail Kadare împlinește 85 de ani

Este un moment de sărbătoare nu doar pentru scriitor și apropiați, ci și pentru albanezii de pretutindeni, întrucât prin opera sa, vocea Albaniei s-a auzit și se aude în întreaga lume.

Moment consemnat cu preţuire şi de Asociaţia Liga Albanezilor din România (ALAR).

Ismail Halit Kadare s-a născut la 28 ianuarie 1936, la Gjirokastra, în sudul Albaniei, în familia lui Halit și Hatixhe Kadare, născută Dobi. A urmat școala în orașul natal și apoi a absolvit cursurile de limbă și literatură la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității din Tirana. În anul 1954, Ismail Kadare a publicat primul volum de versuri, Inspirații juvenile (Frymëzime djaloshare), căruia îi urmează, în 1957, volumul de poezii Visări (Ëndërrimet). Ulterior, a mai publicat volumele de versuri Secolul meu (Shekulli im – 1961), Ce gândesc munții aceștia (Përse mendohen këto male – 1964), Motive cu soare (Motive me diell – 1968) și Timpul (Koha – 1976).

În perioada 1958-1960, Kadare a studiat la Institutul „Maxim Gorki”, din Moscova, de capitala Uniunii Sovietice legându-se și începuturile sale ca romancier. Primul roman îi va apărea în 1963 (Generalul armatei moarte / Gjenerali i ushtrisë së vdekur). Traducerea franceză a acestui volum, publicată în 1970, l-a propulsat pe Ismail Kadare pe scena literaturii contemporane internaționale. Între timp, însă, apariția romanului Monstrul, în Albania anului 1965, îi crease deja probleme cu regimul comunist de la Tirana. Aceste probleme vor continua și în deceniile următoare: în anul 1975, de pildă, îi este interzis să mai publice, timp de trei ani, iar în 1982, romanul Palatul viselor (Pallati i ëndrrave), o caricatură a totalitarismul, este aspru criticat de Uniunea Scriitorilor din Albania, la presiunea conducerii comuniste.

În anii prăbușirii regimului totalitar de la Tirana, Ismail Kadare a plecat la Paris, de unde a susținut democratizarea Albaniei. Evită să se implice, în mod direct, în politica post-comunistă, refuzând chiar și funcția de președinte al țării. Din 1990 și până astăzi, Kadare și-a împărțit timpul între Franța și Albania și a continuat să publice. O bibliografie selectivă din această perioadă ar include romane precum Firmanul orb (Qorrfermani – 1991), Piramida (Piramida – 1992), Spiritus (Spiritus – 1996), Orașul fără reclame (Qyteti pa reklama – 1998, romanul scris în timpul studiilor la Moscova), Viața, jocul și moartea lui Mazrek (Jeta, loja dhe vdekja Lul Mazrekut – 2003), Accidentul (Aksidenti – 2010), Păpușa (Kukulla – 2015).

În România, opera lui Ismail Kadare a ajuns să fie cunoscută, în mod special, prin traducerile lui Marius Dobrescu, redactorul-șef al revistei Drita, a Asociației Liga Albanezilor din România.

Volumele lui Ismail Kadare s-au bucurat de aprecierea publicului român, dovadă fiind și faptul că ele apar, de mai mulți ani, în principal, la editura Humanitas, una dintre cele mai importante edituri din ţară.