Din cercetări a reieşit că, în perioada iulie 2012 - ianuarie 2013, suspectul a efectuat numeroase tranzacţii prin intermediul internetului (către comercianţi on-line din România), folosind datele unor carduri bancare, fără a avea consimţământul titularilor acestora. Autorul a fost ridicat ieri, chiar din faţa unui supermarket.
În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că instrumentele de plată ale căror date erau utilizate fraudulos au fost emise de bănci din ţară, fiind depistat ca punct de compromitere un centru comercial din Bucureşti, unde suspectul era angajat.
Poliţiştii de la Combaterea Criminalităţii Organizate au efectuat ieri, în baza autorizaţiei emise de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, o percheziţie la locuinţa suspectului.
În urma acesteia, au fost ridicate mai multe bunuri achiziţionate de suspect prin efectuarea operaţiunilor frauduloase cu carduri, fiind identificate totodată şi date ale unor carduri. În cauză, prejudiciul identificat până în prezent se ridică la 15.000 de lei. Suspectul a fost reţinut pentru 24 de ore şi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti cu propunere de arestare preventivă, pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 27, alin. 1 din Legea nr. 365/2002.
----- AVERTISMENT Tot mai mulţi impostori păcălesc oamenii
Cum se pot proteja utilizatorii de carduri
Oamenii petrec din ce în ce mai mult timp în compania calculatorului, a tabletei sau a smartphone-ului, fără a lua în considerare securitatea şi protecţia datelor, mulţi ajungând să cadă pradă escrocilor cibernetici
“Salutare, prietene! Ştiu că acest mesaj este o surpriză pentru tine, deoarece nu mă cunoşti. Numele meu este Abdul Al-Shallah şi sunt fiul unui om înstărit din Nigeria.” Vă sună cunoscut? Aceasta este introducerea folosită pentru una dintre cele mai celebre înşelătorii folosite de scammeri (escroci cibernetici): “Scrisorile nigeriene” sau “Frauda 419”.
Povestea este întodeauna aceeaşi: fiul unui dictator nigerian a moştenit o avere de ordinul milioanelor de dolari, pe care e dispus să o împartă cu tine dacă îl ajuţi să o ascundă în Europa. Acesta are nevoie să îi trimiţi anumite sume de bani pentru diferite comisioane, de exemplu taxa de deschidere a unui cont bancar. Deşi este o schemă veche de când internetul, escrocii reuşesc în continuare să păcălească mulţi naivi. “Scrisoarea nigeriană“ le-a adus, până acum, impostorilor cinci miliarde de dolari. Pe măsură ce utilizatorii de internet devin din ce în ce mai precauţi, scammeri-i trebuie să găsească metode mai eficiente şi mai inteligente pentru a câştiga bani uşor. Experţii în securitate au observat că noile metode folosite de scammeri le fac pe cele vechi să pară infantile.
Faţă de acum câţiva ani, contează mai mult calitatea decât cantitatea. Escrocii preferă să folosească inginerii sociale, să se împrietenească online cu utilizatorii vizaţi, să îi abordeze pe site-uri de cumpărături sau licitaţii. Pe plan internaţional, s-a remarcat o creştere a spearphishingurilor, adică phishingurile targetate către o anumită organizaţie sau anumit grup de persoane. Astfel, oamenii sunt convinşi să cadă în capcana unor fraude. Experţii Bitdefender
Un scenariu de spearphishing arată în felul următor: un hacker obţine acces la e-mailul victimei şi, în loc să adune cât mai multe informaţii în timp-record, acesta procedează altfel. Alcătuieşte o listă cu informaţii preliminare, apoi trimite un e-mail oficial în numele unei instituţii serioase şi oferă câteva informaţii private, pentru a părea de încredere. Apoi, informează victima că trebuie să-şi schimbe datele contului accesând un link pregătit de hacker. Dacă victima ajunge să instaleze software de tip malware pe calculator, de acolo nu mai e decât un pas până la obţinerea banilor.
În ţara noastră, phishingul şi mesajele înşelătoare reprezintă aproximativ 2,5 la sută din volumul de spam. Acestea trec uneori de filtrele antispam incluse în serviciile de e-mail şi ajung în inbox-ul utilizatorilor. Instituţiile financiare sunt în continuare cele mai vizate, iar noi valuri de atacuri phishing care se folosesc de numele şi sigla instituţiilor bancare din România au început să păcălească tot mai mulţi utilizatori. Experţii Bitdefender
Un mesaj de acest gen arată astfel: “Departamentul nostru tehnic şi-a actualizat recent serviciile noastre online. Ca urmare al acestui upgrade, vă rugam să confirmaţi detaliile dumneavoastră de accesare a contului online. Imposibilitatea de a confirma detaliile contului conduce la suspendarea definitivă a acestuia. Click aici.”
Totuşi trebuie luat în calcul şi că în România piaţa online banking şi a celor care fac cumpărături pe internet este încă în dezvoltare. Românii care folosesc astfel de servicii sunt mai puţini decât cei care încă îşi plătesc facturile la ghişeu. Specialiştii Bitdefender
Faţă de anii trecuţi, românii şi-au dezvoltat abilitatea de a distinge pericolele online, inclusiv tentativele de fraudă. Totuşi există încă utilizatori care dau click pe linkuri dubioase sau deschid e-mailuri care par a proveni de la companii de renume sau instituţii bancare. Ca regulă generală, nicio instituţie bancară nu solicită prin e-mail furnizarea sau confirmarea de informaţii personale, coduri PIN sau alte coduri bancare.
Utilizatorii trebuie să se ferească şi de ofertele şi sondajele false de Valentine’s Day sau Dragobete, care îi vor tenta în curând pe Facebook, Twitter, e-mail sau căutări pe internet redirecţionate către site-uri periculoase. Se recomandă folosirea şi actualizarea unei soluţii antivirus, care protejează utilizatorii de noile pericole digitale în timp real.
