Buzărin
Sponsor oficial al
E de necrezut cum poți să ai mingea în 61 la sută din meci, dar să tragi o singură dată pe poarta adversă!
Prin comparație, adversara din Cluj, cu doar 39 la sută posesie, a tras de 15 ori spre poartă și de 7 ori pe spațiul acesteia. De aici trebuiesc trase toate concluziile acestui meci al Craiovei. Un joc lent, previzibil, cu o mie de atingeri, mai mult de-a latul, fără a pune deloc (cu excepția golului lui Bahassa) în pericol poarta lui ”U”.
Prea multă întâmplare!
Un tango în care pe donjuan păreau că-l strâng pantofii. O dezordine aproape absolută, un ”fie ce-o fi” dus aproape de perfecțiune. O prestație moale, fără vână, fără idei, fără reușite! Mult lat, puțin exterior, inventivitatea uitată la vreun popas de pe drum. Nimic care să aducă pericol în careul ardelean, singura fază de fotbal a fost cea prin care Bahassa a adus egalarea la unu, după centrarea foarte bună a lui Compagnucci. Extrem de puțin în fața unui adversar cu jucători de mare experiență, cu antrenor care știe să comande închiderea culoarelor, eliminarea oricăror breșe.
Iarăși gol primit după o fază fixă!
Iar când într-un astfel de meci în care e clar că atacul e departe de zilele sale măcar obișnuite și la o distanță aproape nemăsurabilă de momentele sale de strălucire, mai gafează și apărarea, atunci înfrângerea aproape că vine de la sine. Primul gol s-a primit după o fază fixă, Blănuță a pierdut duelul aerian cu Masoero, iar Ianis Stoica a venit nemarcat și a băgat mingea în poartă, profitând și de respingerea în față a lui Gurău
Danny, dominat clar de Daniel
Dacă așa ceva să zicem că se mai întâmplă în fotbal, la golul de 2-1, iscat după o pasă a lui Chipciu către Daniel Popa, adversarul direct al acestuia, Danny Henriques, l-a contemplat pe vârful clujean cum preia, cum pendulează, cum șutează. O reacție, de fapt o lipsă de reacție a unui fundaș pe erorile căruia s-au mai încasat niște goluri, și nu puține, în acest sezon de toamnă. Un gol venit într-un moment (minutul 53) în care oltenii păreau că domină, în căutarea preluării avantajului. Dar și un moment psihologic, pentru că după aceea, timp de 40 de minute, băieții lui Giovanni Costantino aproape că n-au mai intrat în careul advers, deși mingea a fost mai mereu la ei.
Mai multe puncte slabe
S-au mai văzut niște lucruri nu tocmai în regulă. În primul rând, pe Bauza se văd clar cele două luni fără meciuri. Apoi, Chițu, în zonele laterale (la început în dreapta, apoi, după intrarea lui Sidibe, în stânga), nu mai produce pericol, nu mai are ocazii, devine, din golgeterul campionatului, un jucător oarecare. Cu Sepsi a reușit două pase de gol, pe Cluj Arena a arat laturile terenului fără nimic notabil pentru poarta lui Iliev.
De remarcat și că la lovitura liberă din al treilea minut de prelungire (un bun prilej de egalare!) toată lumea s-a cam dat lovită, lăsându-i lui Blănuță responsabilitatea șutului. În zid, firește, pentru că Vladislav nu e vreun mare executant de asemenea faze!
În concluzie, un meci de uitat repede, dar și un meci din care se poate învăța. În primul rând că idea de a ține mingea trebuie dublată de arta de a ști ce să faci cu ea!
