Născut pe 3 martie 1950, în Turnu Severin, Marin Dobrescu a devenit una dintre cele mai marcante persoane din sportul mehedinţean. La 17 ani cucerea medalia de argint la campionatul naţional de lupte libere, iar în 1968 devenea campion naţional la lupte greco-romane.
Erau alte vremuri. Sportul era diferit pe vremea aceea. Însemna altceva, nu ca acum. Se practica mult de plăcere, dar, în acelaşi timp, exista un patriotism local. Era o mândrie să-ţi reprezinţi judeţul la competiţiile naţionale. Şi pentru mine era o motivaţie. Până la 14 ani, am jucat fotbal, pe maidan, ca toţi copiii, apoi m-am dus la lupte, la ASA Turnu Severin, unde antrenor era Teodor Gaiţă, venit de la Oţelul Roşu. Am luat două medalii la naţionale, iar după absolvirea Liceului «Traian» am urmat Institutul de Specializare Lupte, practica fiind în cadrul cluburilor Dinamo şi ASA Bacău. Şi-a început Dobrescu povestea
Nemulţumit că, între timp, din cauza categoriei de greutate la care lupta, una intermediară, nu a reuşit să se impună la Naţionalele de seniori, a abandonat cariera de sportiv şi a revenit pe meleagurile natale, iar la 22 de ani a devenit antrenor la CS Meva. Ulterior, a ajuns la CSS Turnu Severin, unde a activat până în 1982, ca antrenor de lupte greco-romane.
Petre Dicu, descoperit la Severin
Printre elevii săi medaliaţi la Naţionalele de lupte s-au numărat Gicu Vasilan, actualul antrenor de judo de la CSM Drobeta, dar şi Petre Dicu, sportiv provenit de la Corabia, care în 1980 a cucerit bronzul la JO de la Moscova.
Dicu a venit la 17 ani la noi, la Metalul Turnu Severin, unde era pregătit de domnul Gaiţă şi de mine. Pe vremea aceea, copiii începeau să practice sportul de performanţă mult mai târziu, nu ca acum. Noi l-am descoperit pe Dicu, iar după vreo doi ani a plecat la Dinamo şi a devenit medaliat olimpic. Un alt sportiv luptător valoros de la noi a fost Nicolae Coteţ, care a devenit triplu campion naţional. La trânte, CSS a ieşit de şase ori consecutiv campioană naţională pe echipe. A dezvăluit Dobrescu
Practica trei sporturi de performanţă, în paralel
Acesta a practicat şi rugbiul, încă de la juniori, iar în 1967 a fost aproape de promovarea în Divizia A.
În paralel cu luptele, mergeam şi la rugbi, la Metalul Turnu Severin. Eram singurul junior din echipa de seniori. Clubul activa în Divizia B şi juca meciurile pe stadionul CFR, care era o bijuterie pentru acea vreme, având tribuna acoperită. După ce arena s-a dărâmat pentru a se extinde uzina de vagoane Meva, ne-am mutat pe stadionul «1 Mai». În 1967 am disputat barajul pentru promovare cu Preciza Săcele, dar l-am pierdut. Jucam pilier stânga. Peste vreo 10 ani, secţia de rugbi s-a şi desfiinţat. Tot în paralel, de pe la 16 ani, făceam şi atletism, în probele de ciocan şi aruncarea greutăţii. Am luat un loc patru la Campionatul Naţional. La Severin, pe stadionul «1 Mai», actualul «Angelescu», organizam etape zonale, la care tribunele erau aproape pline. Am organizat şi Naţionalele de cros, la Pădurea Crihala. Pe vremea aceea, întreg Severinul era conectat la mişcarea sportivă, iar statul se implica serios. A precizat Dobrescu
Severinul a găzduit şase ediţii ale CN
Din 1982, acesta a devenit metodist principal la Consiliul Judeţean Mehedinţi, pe probleme de sport. Tot Dobrescu a organizat prima competiţie de motociclism viteză pe şosea, la care s-au strâns 65.000 de spectatori.
Mehedinţiul avea la vremea respectivă 22 de ramuri de sport, printre care popice, haltere sau ciclism. Numai la popice existau cinci cluburi! Acum mai avem doar câteva ramuri, iar popice nu mai avem de 20 de ani. Pe pista stadionului «1 Mai» se organizau şi întreceri de dirt-track, de motociclism. În 1985, eu am organizat prima ediţie a Campionatului Naţional de Motociclism viteză pe şosea din România. Am avut 65.000 de plătitori! Blocam intrările cu autobuzele! Am organizat această competiţie pe străzile din Severin până în 1991, interval în care am găzduit şi două etape internaţionale, până când Federaţia Europeană de Motociclism a interzis desfăşurarea motociclismului pe străzi, din cauza accidentelor. La noi nu au fost evenimente, dar la Timişoara şi Oradea s-a soldat cu victime. Se mergea cu viteză mare şi era greu de controlat bolidul la curbe. În acea perioadă, aveam un proiect prin care să facem motodrom, pe vechiul aerodrom de la marginea Severinului. Am fi schimbat faţa oraşului dacă s-ar fi realizat acest plan, care putea găzdui campionate europene. Tot atunci am avut şi un proiect pentru o sală polivalentă de câteva mii de locuri, dar, când i s-a prezentat superba machetă, Ceauşescu a dat cu pumnul în ea şi a strivit-o. În România deja începea să se resimtă criza anilor ’80. A rememorat Dobrescu
Palmares impresionant la CSM
Din 1992, Marin Dobrescu a fost directorul Complexului Olimpic, care includea bazinul de 50 de metri, inaugurat în 1985. În 2000 a revenit la catedră, la CSS Drobeta, iar din 2007, odată cu înfiinţarea secţiei de seniori, a trecut la CSM Drobeta, ca antrenor de lupte libere. Palmaresul e impresionant: trei medalii de bronz la Campionatul European de Cadeţi de la Tirana - 2007, prin Ionela Coandă, Valentina Predi şi Mihaela Munteanu, argint la Campionatul European de Juniori de la Belgrad - 2009 (Bianca Iancolovici), argint la Campionatul Mondial de Juniori de la Vilnius - 2010 (Roxana Iancolovici), aur la Campionatul European de Juniori de la Samokov - 2010 (Mihaela Munteanu) şi bronz la Campionatul European de Cadeţi de la Bar - 2013 (Suzana Şeicariu), în timp ce Nicoleta Bogasieru a cucerit mai multe medalii la Naţionalele de cadeţi, juniori şi seniori.
