Concert online: CARMINA BURANA, de Carl Orff

Tragerea cortinei este precedată de un concert online: CARMINA BURANA de Carl Orff (varianta pentru două piane, cor şi percuţie) sub bagheta maestrului MARIUS HRISTESCU.                               

Soliştii serii vor fi pianiştii MIHAI UNGUREANU şi CORINA STĂNESCU, soprana ANA-MARIA DONOSE, tenorul VALENTIN RACOVEANU şi baritonul ALEXANDRU CONSTANTIN.

Îşi dau concursul: Corala Academică a Filarmonicii “Oltenia” Craiova, pregătită de maestrul de cor PAVEL ȘOPOV şi Ansamblul de percuție, alcătuit din Marian UȚĂ, Sorin SĂCEANU, Emanoil CHELARU, Florin DAVIȚOIU, Daniel CEMÂRTAN.

Evenimentul care marchează şi Ziua Filarmonicii – împlinirea a 116 ani de la înfiinţare, va fi transmis online joi, 17 decembrie, începând cu ora 19.00, pe canalul de YouTube al instituţiei: https://www.youtube.com/c/FilarmonicaOlteniaCraiova.

„Carmina Burana” de Carl Orff - o lucrare stranie şi spectaculoasă

Cantată scenică de amploare, Carmina Burana de Carl Orff, se bazează pe melodii şi texte medievale din secolele XII - XIII, descoperite în manuscris (Codex Buranus), într-o mănăstire benedictină din regiunea Alpilor bavarezi, în anul 1803, de Christoph von Artein şi publicate într-o culegere, în 1847. Originea numelui devenit celebru, de Carmina Burana, i se atribuie primului editor modern al textului, filologul german Johann Andreas Schmeller, prin latinizarea numelui german al mănăstirii benedictine - Benediktbeuern. Autorii textelor (călugări, filosofi, poeţi, oameni de rând) vorbesc în versurile lor, într-un mod naiv, despre natură, dans, viaţă şi dragoste: cântece de slavă închinate primăverii şi vieţii, versuri satirice, cântece de petrecere, dansuri pe o ritmică antrenantă.

Subintitulată „Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis“ (Cântece profane pentru solişti şi cor cu acompaniament instrumental şi tablouri magice”), lucrarea valorizează limba autentică a manuscriselor medievale – latina veche, germana şi franceza şi este scrisă pentru un ansamblu impozant: trei solişti (soprană, tenor, bariton), cor mixt, cor de copii, o amplă partidă de suflători, orchestră de coarde şi numeroase instrumente de percuţie. Pentru a populariza mai uşor lucrarea, C. Orff a realizat şi o versiune cu două piane şi o amplă secţie de percuţie, variantă mai puţin cunoscută. Lucrarea se deschide cu prologul intitulat Fortuna, Imperatrix Mundi (Soarta, împărăteasa lumii), un imn închinat Zeiţei Hazardului, regăsindu-se aici celebrele motive filosofice “Fortuna labilis” („Norocu-i schimbător”) şi „Vanitas vanitatum et omnia vanitas” („Deşertăciunea deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune” - Eclesiastul, 12.8).

Ziua Filarmonicii „Oltenia” Craiova - 116 ani de la înfiinţare

La 17 decembrie 1904, a avut loc loc primul concert public, cu orchestră şi cor, sub conducerea dirijorilor C. Gaudy şi Elie Mihailescu, solişti fiind Valeria Graepel şi I. G. Mayer. Acest eveniment atestă înfiinţarea actualei Filarmonici.

La început, Filarmonica s-a afirmat prin ceea ce organizatorii numeau serate (bilunare şi cu caracter cameral), organizate în incinta Salonului Minerva şi la Băile Comerciale. Filarmonica „Oltenia” Craiova s-a înfiinţat la iniţiativa unui grup de muzicieni, din dorinţa de a aduce mesajul lor artistic iubitorilor de artă şi cultură din Cetatea Băniei.

Debutul a fost făcut cu câţiva muzicieni entuziaşti, care au pus bazele primei orchestre simfonice a Craiovei, la 17 decembrie 1904.

Printre personalitaţile care au susţinut Filarmonica „Oltenia” Craiova, în primul deceniu de activitate, s-a aflat geniul muzicii româneşti, George Enescu.

Anul acesta se împlinesc 116 ani de tradiţie, 116 ani de la primul concert simfonic susţinut la Craiova.