Interviu
Sponsor oficial al
Reabilitarea termică a blocurilor din Craiova se poate face în baza unui proiect pe fonduri europene, important fiind, ca și cetățenii să fie de acord cu implementarea acestuia.
Aurelia Filip, viceprimarul municipiului Craiova, a explicat, în cadrul unui interviu, care sunt avantajele acestui program, ce lucrări se vor face și despre ce costuri estimative este vorba.
Reporter: Cea mai mare temere a craiovenilor, în ceea ce privește proiectul de reabilitare termică a blocurilor, este legată de impactul financiar. Se vehiculează deja sume între cetățeni și acest lucru îi sperie pe cei care și-ar dori totuși ca acest proiect să fie implementat. Din estimări, ce presupune acest impact?
Aurelia Filip, viceprimarul municipiului Craiova: Noi nu am înțeles de unde s-a ajuns la vehicularea acelor sume. Făcând o analiză, o estimare, pentru că am vrut ca cetățenii să aibă un reper, am zis un maxim de 300 de euro/an. Suma totală se achită în rate anuale, timp de 10 ani, la Direcția de Taxe și Impozite Craiova. Este păcat că circulă aceste zvonuri. Nu ai cum, este logic, să plătești 1.000-1.200 de lei/lună, așa cum s-a ajuns să se discute.
Reporter.: Cum se împarte costul acestei investiții?
A.F.: Avem finanțare europeană-50 %, primăria suportă 30%, iar cetățenii 20%. Lucrările sunt complexe. Reabilitarea începe cu intrările în bloc, în sensul că se montează uși conform standardului. Apoi se intră în subsol unde se vor schimba toate țevile, se izolează plafonul și absolut tot ce necesită această suprafață, fiind situații diferite, de la bloc la bloc. Se vor schimba geamurile pe casa scării, se va zugrăvi, acolo unde se impune se vor face lucrări de reparații. Se ajunge și la acoperiș. Aici se decapează, se toarnă șapă autoizolantă, se toarnă hidro și termoizolație. Se face un total al acestor lucrări și se împarte la suprafața utilă a fiecărui apartament, însemnând că un proprietar de garsonieră plătește mult mai puțin decât unul care are locuință cu trei sau patru camere.
Rep.: Deci cheltuielile comune se împart la suprafața utilă?
A.F.: Așa este firesc. După ce se stabilesc lucrările comune, se intră în apartamente. Sunt locuințe unde nu se vor face reabilitări, întrucât oamenii au investit și au făcut schimbări și automat nu mai plătesc nimic. Tâmplăria PVC trebuie să corespundă proiectului, dar în general cele schimbate în ultimii cinci sau șase ani sunt în regulă.
Rep.: Ce se întâmplă cu balcoanele deschise sau cele de la parter?
A.F.: Niciun balcon nu va rămâne deschis, acest lucru trebuie știut de către craioveni. Toate se vor închide pentru că este un pas ce duce către eficiența reabilitării. În privința balcoanelor de la parter, cele care au autorizație rămân așa, în cazul celorlalte trebuind ca proprietarul să intre în legalitate. Chiar facem apel în acest sens, lucru pe care noi l-am tot amintit de-a lungul timpului. În cazul în care nu fac demersul cu intrarea în legalitate, blocul nu intră în reabilitare.
Rep.: Ce se întâmplă acolo unde într-un apartament funcționează o societate comercială, ci nu vorbim despre o persoană fizică?
A.F.: Când proprietarul apartamentul este o persoană juridică, trebuie să semneze că sunt de acord cu reabilitarea, dar costurile sunt suportate în totalitate de către societatea comercială. Uniunea Europeană nu decontează pentru societăți comerciale, iar primăria nu poate da cuantumul ei pentru că se consideră ajutor de stat pentru o firmă. Dacă la parterul unui bloc sunt doar unități economice, cum este cazul celor cu farmacii, cu diverse unități, și acestea nu doresc să intre în proiect, reabilitarea termică se face începând cu primul etaj al imobilului, dar și subsolul.
Rep.: Ce fac cei care nu vor să intre în acest proiect?
A.F.: Vor primi somație de la primărie să își vopsească fațada pe cheltuială proprie. Ne-am obișnuit să aratăm către partea vestică a țării, dar nu vrem să ne asumăm anumite lucruri. Și cei din Oradea au suportat costuri pentru ca blocurile de acolo să arate la fel. Noi, autoritățile de aici, am fost îngăduitori. Avem însă o hotărâre de consiliu și legea care ne susține și chiar vom lua măsuri pentru a reabilita fațadele blocurilor.
Rep.: Ce își asumă cetățeanul dacă semnează în privința acordului pentru acest proiect?
A.F.: Nici aici nu s-au înțeles lucrurile. Nu își asumă nimic. Dacă semnează, ne ajută pe noi să știm numărul de blocuri cu care intrăm în proiect. Ne ajută să dăm startul licitației pentru prima fază a proiectului, însemnând expertizarea. Trebuie să scoatem la licitație acest serviciu și ne-ar fi de folos să știm câte blocuri intră în proiect. În urma acestei etape, oamenii obțin certificatul energetic al apartamentului, iar pentru bloc se obține cartea tehnică, document extraordinar de util. După această etapă, vor fi chemați și li se spune cât costă, tot estimativ, dar o estimare mult mai aproape de realitate. Abia când semnează contractul, dacă omul este de acord, se pune problema de a-și asuma sau nu ceva.
Rep: Chiar dacă nu avem încă ghidurile, știm pe ce culori se va merge. Poate autoritatea locală să decidă?
A.F.: Noi lucrăm la un regulament de culori ale blocurile. Nu vor mai fi pestrițe. Se merge pe bej-gri deschis, dar mai vedem.
Rep.: Cum sunt facturile, în timpul iernii, în blocurile care deja sunt anvelopate. Vorbim despre economii?
A.F.: Chiar am stat de vorbă cu persoane care locuiesc în aceste blocuri. Acea rată anuală, de fapt, este chiar mai mică decât economiile care se fac în privința căldurii, indiferent că vorbim despre locuințe încălzite cu centrală sau despre cele pe termoficare. În primul rând, persoanele în vârstă ar trebui să fie de acord cu acest pas, ținând cont de cuantumul pensiei. Cei care își vor face lucrările de reparații nu vor resimți aceste economii.
Rep: Care este termenul final până la care trebuie să primiți aceste liste cu semnături?
A.F.: Am cerut până pe 27 februarie și am prelungit până pe 10 martie. Nu mai putem da alt termen pentru că trebuie să demarăm. Intră acele blocuri care au înțeles mesajul nostru.
