Sponsor oficial al
0-3 acasă cu Afumați, după o evoluție mizerabilă, a cărei caracteristică a fost platitudinea, indiferența celor direct implicați
După un astfel de meci, nevinovatele glumițe cu ”afumați”, ”prăjiți”, ”pârliți, sau ”arși” parcă nici nu mai au sens. Mai mult irită, sunt un fel de băț băgat prin gard în curtea în care dulăul și-așa e nervos. Nu e momentul glumelor, ci al deciziilor radicale. O asemenea batjocură la adresa ideii de fotbal n-are de ce să mai continue!
Rolul majusculelor
Pierdem efectiv timpul dacă ne apucăm să analizăm acum golurile încasate, cine a fost de vină la fiecare fază. Dă-le-ncolo de goluri! La ele s-a ajuns pentru că echipa a fost moale, NEPREGĂTITĂ!!!! (e neapărată nevoie de majuscule și de semne de exclamare) și dacă Afumațiul n-ar fi dat gol în fazele acelea, ar fi dat în altele. Oltenii au arătat (cu foarte mici excepții, poate două-trei) ca o adunătură, care au ieșit la o miuță de amatori. Dar în general când te duci ”să joci un fotbal”, ești într-o dispoziție sufletească pozitivă. În schimb dumnealor au părut deranjați de tot. De ora matinală, de ploaie, de statutul de divizionară secundă al echipei, de care mulți dintre ei sunt vinovați nemijlociți și parcă unii de ceilalți.
Salarii astronomice, fotbal zero!
Cel mai valoros lot din Liga 2! Cele mai bune condiții de pregătire, terenuri de antrenament, recuperare, forță, medicație. Cele mai mari salarii, la o astronomică distanță față de restul echipelor. Multe contracte rămase umflate încă de pe vremea când echipa se bătea la playoff-ul primei divizii și la cupele europene. Și, drept răsplată, această mizerie de evoluție a unor inși pe care nu pare să-i doară modul în care arată ei înșiși și nici ansamblul pe care-l alcătuiesc.
Nederanjați
Această platitudine a scos din sărite pe oricine a fost dispus să-și înceapă duminica privind matineul care s-a dovedit a fi al groazei. O duminică stricată, o senzație mai neplăcută decât schimbarea bruscă de anotimp. Să nu pari deloc deranjat că pe tabelă scrie 0-1, apoi 0-2 (0-3 s-a făcut târziu, când simțurile ne erau deja anesteziate). Să nu încerci nimic, să nu bagi piciorul, să nu te deranjeze ce se întâmplă, să nu te doară! Să nu arăți nici măcar acea obidă care te îndeamnă la intrări mai bărbătești. Să rămâi la fel cum ai fost de la începutul sezonului, lent, fițos, plin de tine, convins că ești un mare fotbalist pe care greșelile altora (mereu ale altora, niciodată ale tale însuți) l-au adus la acest nivel.
Punct. Și de la capăt!
Iată marea durere pentru cei care au crezut că din neașteptata retrogradare s-au tras și învățăminte. Nu s-au tras! E o bătaie de joc pe mani mulți, o rușine pentru care trebuie să răspundă toți cei implicați. Așa nu se mai poate! Trebuie luat totul de la capăt, fără ifose, fără cocoloșeli, doar cu oameni dispuși să bage capul în pământ, să se sacrifice pentru echipă. Ceilalți să plece toți, să înceteze acest circ ieftin în care unii se fac că muncesc, așteptând doar ziua de leafă!
P.S. Deși am evitat orice comentarii tactice, o întrebare totuși se impune. Ce rost a mai avut introducerea unui jucător de 33 de ani, de experiența lui Mihai Răduț, în minutul 88? Ce putea să mai facă el? Doar așa, ca să ne aflăm în treabă, nu?!
