Femeile din România nu mai preferă în ziua de azi să alăpteze. Conform unui studiu recent realizat de UNICEF, doar una din 10 mame continuă să alăpteze până când nou-născutul împlineşte şase luni. Vrând - nevrând, în maternitate acestea sunt nevoite să-i hrănească pe micuţi, însă, odată ajunse acasă, multe dintre ele abandonează această practică, fie din cauza unor dureri, fie de teamă să nu aibă un corp inestetic.Acelaşi studiu arată că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte rata alăptării. Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării, care se desfăşoară anual, în perioada 1 - 7 august, Asociaţia ProMama - Institut şi Centru de alăptare lansează o campanie de conştientizare a mamelor asupra efectelor negative ale lipsei alăptării, riscurile referindu-se atât la mamă, cât şi la bebeluş. Copiii se pot îmbolnăvi de diferite forme de cancer, astm, diabet sau obezitate, în timp ce la mamă poate creşte riscul de cancer la sân. Totuşi în Oltenia situaţia nu pare să fie atât de neagră, proaspetele mămici continuând să alăpteze în număr destul de mare.
Eu nu cred că femeile din Oltenia şi, în general, din România se feresc să alăpteze. Într-adevăr, se alăptează mai puţin decât înainte, pentru că sânii devin dureroşi, iar uterul doare mai mult, fie că vorbim de o naştere normală sau de cezariană. Furia laptelui apare cam în ziua a patra sau a cincea, iar sânii dor extrem de rău. Proaspăta mămică poate să facă temperatură dacă nu goleşte tot laptele din sâni, durerile fiind enorme. Însă acestea sunt situaţii relativ rare. În general, la noi, în Oltenia, se alăptează. Oltencele sunt mai tradiţionaliste. Important ar fi să le ofere celor mici măcar o masă la sân, iar cealaltă să o completeze cu lapte praf. Laptele de mamă este mult mai bun, pentru că în acesta există anticorpi, ferindu-i pe copii de infecţii şi răceli. Dacă i se dă lapte praf, copilul nu va fi atât de rezistent la boli. La ora actuală, femeia rămâne însărcinată fie la o vârstă fragedă, sub 20 de ani, când sarcina nu este dorită de cei doi parteneri, fie după 30 de ani, pentru că între 20 şi 30 de ani femeia pune pe primul loc cariera, performanţa. Este normal ca după 30 de ani lactaţia să fie mai dificilă şi sânii să doară mai rău. A declarat medicul ginecolog Camelia Pătru
În plus, este indicat ca mama să alăpteze timp de cel mult şapte luni. Multe femei greşesc în acest sens şi ajung să alăpteze chiar şi până ce bebeluşul împlineşte un an. La polul opus, se află cele care nu sunt înduplecate în niciun fel să recurgă la această practică, de teamă că trupul lor nu va mai arăta la fel de bine ca înainte.
Până la şase - şapte luni, laptele este foarte concentrat la mamă şi copilul trebuie alăptat. Alăptarea după un an este o prostie curată, pentru că laptele devine apă chioară. Pe de altă parte, foarte multe femei nu vor să-şi strice sânii şi renunţă chiar din spital la alăptat. Este normal ca sânii să se mai lase, să-şi strice forma. Cele ocupate cu jobul nu alăptează pentru că stau acasă maxim şase săptămâni, după care se întorc la muncă. Viaţa femeii din ziua de azi este foarte activă şi dinamică. În momentul în care mamele vin la controlul de după şase săptămâni de la naştere, spun că nu mai alăptează. Atunci când femeile alăptează, uterul involuează, adică dă înapoi mult mai uşor. În mod normal, acesta are şase centimetri. Când femeia este însărcinată, se măreşte. Involuţia lui este mult mai uşoară în momentul în care femeia alăptează, revenind astfel la dimensiunile normale. Acum se preferă mai mult cezariaenele. În Oltenia poate că nu mai este ca acum câţiva ani, dar, în general, femeile nu fug de alăptare. Femeia trebuie să bea multe lichide, trei - patru litri pe zi, să mănânce produse lactate şi foarte multe fructe şi legume, pentru a avea lapte. După alăptare, femeia trebuie să se mulgă, indiferent cât ar suge copilul. Formarea laptelui trebuie să fie stimulată, pentru ca glanda să secrete. A precizat medicul ginecolog Camelia Pătru
Beneficii ale alăptării
La scurt timp după naşterea copilului, alăptarea ajută corpul mamei să se refacă după stresul sarcinii, travaliului şi naşterii. De asemenea, alăptarea scade riscul de a dezvolta cancer de sân. Corpul mamei produce prolactina, hormon care pregăteşte organismul pentru alăptare în timpul sarcinii. După naştere şi extragerea placentei, prolactina produsă depinde de frecvenţa alăptării: cu cât alăptarea este mai frecventă, cu atât se secretă mai multă prolactină şi secreţia lactată creşte. Alăptarea stimulează şi secreţia de oxitocină, care ajută uterul să se contracte, scade hemoragia şi revenirea mai rapidă la dimensiunile din timpul sarcinii. Aceste contracţii se simt la câteva ore după naştere şi sunt cunoscute ca dureri postpartum. Pot fi uşor inconfortabile şi se menţin pentru una - două zile.
