Unul din doi şefi de CJ ai PSD sunt urmăriţi penal, trimişi în judecată sau au probleme cu ANI, dar lăsaţi să candideze. „Unii văd la centru baroni, noi vedem în teritoriu un om care este votat cu 60-70%”
Cu un şef interimar condamnat la un an de închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea, cu fostul preşedinte de partid, premierul Victor Ponta, cercetat de procurori pentru corupţie, şi în judeţe situaţia liderilor PSD, susţinuţi de partid pentru că au adus voturi, nu este una cu mult diferită. Astfel din 23 de şefi de Consilii Judeţene adjudecaţi de PSD la alegerile locale, în doar trei ani, 14 dintre ei, mulţi suspendaţi între timp, sunt urmăriţi penal, trimişi în judecată, condamnaţi pentru fapte de corupţie sau au probleme cu ANI. De asemenea, 14 primari de municipii au probleme în justiţie. Cu toate acestea, conducerea partidului le dă liber la candidaturi, cel puţin celor care nu au o decizie definitivă în instanţă. Doar doi dintre cei 14, Constantin Nicolescu de la Argeş şi Bunea Stancu de la Brăila au fost condamnaţi definitiv de instanţă.
În multe zone din ţară, social-democraţii au pierdut atât şefia consiliilor judeţene, cât şi a primăriilor, din cauza problemelor penale. Deşi, din 2016, şefii de CJ vor fi aleşi indirect, potrivit noii legislaţii electorale, lipsa influenţei unor baroni cu două sau chiar trei mandate în fruntea judeţelor se va simţi, după cum recunosc chiar liderii PSD. Aceştia mizează însă pe electoratul stabil al PSD, care ar vota orice candidat pe care social-democraţii îl vor arunca în luptă, aşa cum a declarat, pentru Mediafax, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu. Acesta a precizat că aleşii cu probleme în justiţie, care nu au o decizie definitivă, vor putea candida pentru un nou mandat, dacă stau bine în sondaje.
„Plecăm de la prezumţia de nevinovăţie. (...) Unii văd la centru baroni, noi vedem în teritoriu un om care este votat cu 60-70%. Dacă Gheorghe Nichita este votat la Iaşi cu 75%, nu contează că la Bucureşti unii îl văd baron. Nu pot să-mi bat acolo joc de sute de mii de voturi într-un judeţ ca acesta, când oamenii gândesc altceva", a spus secretarul general adjunct al PSD.
Ştefănescu a explicat că unii aleşi sunt în continuare foarte populari în oraşele pe care le-au condus şi, în absenţa unei decizii nefavorabile definitive în instanţă, vor putea candida din nou. “Acum Nichita este anchetat pentru dragostea lui din tei, cu ce a făcut el cu iubita lui acolo. A făcut o greşeală, din dragoste mai îţi pierzi din când în când şi uzul raţiunii, toată lumea a fost îndrăgostită, ştie cum e. (...) La Iaşi avem o organizaţie foarte puternică, care face analize. Dacă acum mie Nichita îmi iese în sondaje cu 74%, dacă acea comunitate îl vrea pe acel om, asta este. Oamenii ăia votează, trebuie să ţinem cont de ceea ce vor oamenii să voteze”, a completat Codrin Ştefănescu.
Judeţe-cheie pentru PSD, prinse în reţele de corupţie
Social-democraţii au câştigat în 2012, la alegerile locale, 22 de mandate de preşedinte de Consiliu Judeţean. În septembrie 2014 a trecut în tabăra PSD şi fostul liberal Marian Cristinel Bîgiu, şeful CJ Buzău, care a plecat din PNL în baza OUG 55/2014, care permitea migrarea aleşilor locali. Astfel, din cei 23 de preşedinţi de CJ, pe care îi avea PSD, 14 au ajuns să aibă probleme penale, să fie suspecţi în dosare de corupţie sau în vizorul ANI, inclusiv proaspătul social-democrat Cristinel Bîgiu. Mulţi dintre aceştia şi-au pierdut, între timp, şi funcţiile.
Problemele au apărut în fiefuri importante ale PSD, cum este Brăila, Iaşi, Prahova, Mehedinţi şi Argeş. Cel mai afectat judeţ a fost însă Constanţa, acolo unde social-democraţii l-au pierdut din cauza problemelor cu legea atât pe şeful Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, cât şi pe primarul municipiului, Radu Mazăre.
MEHEDINŢI. Unul dintre cele mai răsunătoare dosare în care este implicat un baron local al PSD este cel al lui Adrian Duicu, fostul şef al CJ Mehedinţi, care a fost aretat preventiv şi ulterior trimis în judecată, în iulie anul trecut, pentru opt infracţiuni de corupţie dintre care două de trafic de influenţă şi două de dare de mită. Adrian Duicu a fost acuzat de anchetatori că a făcut trafic de influenţă pentru şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Constantin Ponea. Procurorii DNA au menţionat în referatele de arestare că Duicu făcea trafic de influenţă la Palatul Victoria, de la cabinetul lui Victor Ponta. Alături de Duicu au fost trimişi în judecată şi Constantin Ponea, şi prezentatorul TV Andrei Bădin, acuzat de luare de mită. O jumătate de an mai târziu dosarul a fort retrimis la DNA de judecătoarea Curţii de Apel, Viorica Costiniu. Înainte de a lua această decizie judecătoarea Costiniu a decis şi eliminarea din dosar a şapte CD-uri cu interceptări.
GORJ. Situaţia este dificilă pentru PSD şi în judeţul Gorj. Acolo, preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, a fost declarat incompatibil de către ANI în luna iunie, fiind acuzat şi de fals în declaraţii în formă continuată. Între timp, la primăria Târgu Jiu au fost începute cercetările în două dosare, fiind efectuate şi percheziţii la domiciliul edilului PSD Florin Cârciumaru. DNA nu a deschis însă, până în acest moment, un dosar pe numele primarului.
DOLJ. În Dolj, şeful CJ Ion Prioteasa este urmărit penal încă din 2013 pentru fapte de corupţie săvârşite în cadrul instituţiei. În dosar în care sunt cercetaţi alţi opt funcţionari ai instituţiei, care ar fi intervenit pentru adjudecarea unor licitaţii de către firme agreate, pentru care percepeau un "comision" din valoarea contractelor. „Din cercetările efectuate de procurori până în acest moment a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, prin eludarea cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice, funcţionarii publici din cadrul Consiliului Judeţean Dolj implicaţi au favorizat agenţi economici cărora le-au fost atribuite lucrări direct, fără publicarea anunţului de intenţie (ex - contracte de prestări servicii prin «fragmentarea» lucrărilor, în scopul justificării procedurii de achiziţie atribuite direct la 3 societăţi comerciale preferate pentru Centrul de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap «Sfântul Dimitrie cel Nou» Filiaşi) ori prin interpunerea unor societăţi comerciale «preferate»", preciza DNA.
Contractele vizate de procurori se referă la modernizarea Aeroportului Craiova şi cel privind „Proiectarea şi execuţia punctului de operare aeromedicală SMURD”, proiectul de „Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova” (proiect realizat, în parte, din fonduri europene), obiectivul „Centrul de coordonare şi conducere a intervenţiei în caz de dezastre în regiunea transfrontalieră”, aprobarea finanţării proiectului „Centrul Cultural Brâncuşi – centrul turistic interactiv”, construirea unui corp administrativ la Unitatea medico socială (UMS) Bechet, proiectul de „Reabilitare, modernizare şi echipare a ambulatoriului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova”. Potrivit procurorilor, o parte din bani i-ar fi revenit şefului CJ.
OLT. O situaţie similară este şi la CJ Olt, unde procurorii au efectat în 2014 mai multe percheziţii, fiind vizate firme ale preşedintelui instituţiei, Paul Stănescu, precum şi ale fratelui acesta, deputatul Alexandru Stănescu, şi ale deputatului PSD Dan Ciocan.
