Cu o companie pentru drumuri şi autostrăzi cu un buget anual de 1,7 miliarde de euro, de ce nu avem totuşi şosele în România? Banii ar ajunge pentru construirea a 300 de kilometri de autostradă pe an sau reabilitarea a 2.500 de kilometri de drum naţional. Se scurg însă printr-o reţea de interese politice şi economice. Contracte cu dedicaţie, supraevaluări de costuri, plăţi pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi, după 25 de ani de la Revoluţie, nu avem nici măcar 700 de kilometri de autostradă.
În premieră în ultimii ani, nu procurorii, ci un angajat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a vorbit despre corupţia din Compania care are în administrare cei 15.665 de kilometri de drum naţional şi 695 de autostradă.
„Dacă se ia şpagă în CNADNR? Eu am informaţii de următorul tip. Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi care au lucrat toată viaţa lor la stat. Mai e o problemă. Au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro, au contracte pe nişte caiete de sarcini doar la anumite firme, adică erau făcute caiete de sarcini mănuşă, pentru anumite firme. (...) Mă uit un pic la cum e făcut caietul de sarcini şi pot să spun cu o probabilitate de 70-80% cine câştigă un contract. Şi vă spun dumnevoastră acum că am precizat în anumite cazuri cu mult înainte cine o să câştige şi s-a confirmat”, a declarat, pentru gândul, Alin Goga, director adjunct de investiţii la Regionala Craiova a CNADNR.
Acelaşi director care în urmă cu câţiva ani declara la fel de tranşant că „dacă lumea ar şti în România cum se cheltuiesc banii publici şi cât de prost sunt administraţi ne-ar împuşca ca pe câini, la gard”.
Şi atunci, şi acum a fost sancţionat. A câştigat împotriva Companiei atunci, acum şefii i-au anunţat suspendarea pe motiv că a acordat interviuri fără a avea aprobarea conducerii.
Ca urmare a dezvăluirilor, Corpul de Control al Ministrului Transporturilor a fost trimis luni la CNADNR pentru a verifica informaţiile apărute în spaţiul public.
De-a lungul timpului însă neregulile şi ilegalităţile din CNADNR au fost consemnate de instituţiile statului.
„CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate”, remarca, în 2013, Curtea de Conturi în raportul de audit asupra Companiei, document în care erau menţionate „abaterile de legalitate şi regularitate, constatate la nivelul centralei” instituţiei.
Cum au dispărut banii pentru drumuri şi autostrăzi reiese şi din documentele procurorilor care vorbesc despre plăţi pentru lucrări inexistente.
Cum s-au cheltuit banii. Metode şi exemple concrete
1. PLĂŢI NEJUSTIFICATE ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor
CNADNR a achitat, în perioada 2008-2009, pentru plata obligaţiilor restante către compania condusă de Dorinel Umbrărescu, Spedition UMB, penalităţi de întârziere în valoare de 30.194.356 de lei în baza unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, fără a epuiza toate căile de atac. Mai exact, Compania fie a renunţat la judecarea recursului declarat, fie nu a achitat taxa de timbru astfel că deciziile Curţii de Apel au devenit irevocabile. În primul caz, directorul general al Companiei a invocat faptul că instanţele de fond şi apel au pronnţat hotărâri favorabile părţii adverse. Curtea de Conturi precizează însă că această teorie nu se susţine, deciziile instanţelor diferind semnificativ.
„Nu poate fi considerată ca o motivaţie suficient fundamentată explicaţia conform căreia nu au existat resurse disponibile pentru achitarea taxei de timbru şi că s-a dorit efectuarea de economii, având în vedere disproporţia evidentă dintre valoarea taxei de timbru (63.553 lei) şi sumele totale plătite ca penalităţi (30.194.356 de lei) la recuperarea cărora s-a renunţat prin întreruperea recursului”, se arată în raportul Curţii de Conturi.
2. PLĂŢI NEJUSTIFICATE a unor sume cu titlul de „actualizări” şi „cost de finanţare”
Raportul Curţii de Conturi din 2013, ultimul privind activitatea CNADNR, menţionează neregulile în cazul lucrărilor din contractul Transalpina, câştigat de firma Romstrade a lui Nelu Iordache, vizat de altfel pentru acest contract de un dosar DNA, în care sunt cercetaţi şi şefi ai CNADNR.
„Prin aplicarea eronată a prevederilor contractuale, referitoare la ajustarea preţului contractului, asupra unor situaii de lucrări care nu intruneau condiţiile contractuale şi/sau legale, au fost majorate nejustificat, acceptate la plată şi decontate, obligaţiile de plată ale companiei cu suma totală de 30.991.545 lei, inclusiv contravaloarea costurilor de finanţare calculate pentru aceste sume”
„Au fost majorate nejustificat obligaiţile de plată ale companiei cu suma totală de 4.630.248 lei, ca urmare a determinării eronate a costului de finanţare (aferent contractului de execuţie lucrări cu plata amanată - pe credit) pentru unele lucrări acceptate la plată, prin includerea in baza de calcul a acestuia a valorii sumelor reprezentand garanţia de bună execuţie”, se arată în documentul de audit.
3.CONTRACTE CU DEDICAŢIE
În raportul anual al Curţii de Conturi, pe 2012, inspectorii au identificat două contracte atribuite în condiţii care au creat doar impresia unei competiţii veritabile, iar prejudiciul a fost estimat la 223.348.000 de lei. Este vorba despre utilizarea fondurilor BEI pentru finanţarea construcţiei autostrăzii Cernavodă-Constanţa. Primul caz este contractul pentru tronsolnul Cernavodă-Medgidia, atribuit firmei Colas. Potrivit Curţii de Conturi, firma a fost favorizată, comisia de evaluare declarând neconforme doar ofertele cu preţul mai mic decât al ofertei declarate câştigătoare, în timp ce ofertele cu preţul mai are au fost considerate corespunzătoare, deşi prezentau aspecte de neconformitate.
„Totodată, s-a considerat faptul că s-a intenţionat crearea unei competiţii veritabile ţinând cont de următoarele aspecte: cele două asocieri care au avut un preţ al ofertei mai mic decât al ofertei declarate câştigătoare au experienţă în domeniu şi reputaţie internaţională, au participat la licitaţiile organizate de CNADNR, au avut şi au contracte de valori mari încheiate cu CNADNR; aceste companii au prezentat oferte care conţin erori şi termeni speciali despre care se ştia că nu vor fi acceptaţi de către beneficiar; retragerea neaşteptată de la licitaţie a unei companii din asocierea în care a participat la faza de precalificare”, se arată în raportul Curţii de Conturi, care menţionează că urmare a modului defectuos a procedurii de atribuire a cotractului au fost create premisele prejudicierii CNADNR cu 70 de milioane de lei.
4. VALORI DE INVESTIŢII SUPRAEVALUATE
În raportul Curţii de Conturi se face referire şi la contractul din septembrie 2011 încheiat de CNADNR cu Astaldi - Max Boegl, în valoare de 498.800 mii lei, pentru proiectarea şi construcţia autostrăzii Cernavodă-Medgidia. Aici, sub pretextul căutării de muniţie, CNADNR a efectuat “plăţi nejustificate” de 625.000 de lei.
“Efectuarea unor plăţi nejustificate, în sumă de 625 mii lei, reprezentând servicii de „Identificarea şi asanarea Şantierului de orice muniţii” care trebuiau să fie realizate pe cheltuiala antreprenorului. Valoarea estimată a investiţiei a fost considerabil supraevaluată la fundamentarea indicatorilor tehnico-economici, întrucât pentru realizarea investiţiei au fost utilizate fonduri reprezentând 55% din valoarea totală prevăzută în contractul de finanţare”, se arată în document.
5. PLĂŢI PENTRU LUCRĂRI INEXISTENTE
Plăţile pentru lucrări inexistente reprezintă o altă metodă de „sifonare” a banilor de la CNADNR. Într-un dosar trimis de DNA în judecată şi în care sunt vizaţi foşti directori din Companie, alături Nelu Iordache, şeful Romstrade, se arată cum erau făcute plăţi pentru lucrări care nu erau executate, în acest sens fiind întocmite în fals documente de atestare. Astfel, s-a atestat în mod nereal că Romstrade ar fi executat lucrări la trei poduri, valoarea totală confirmată şi neexecutată fiind de 1.750.962 lei. De asemenea, a fost decontate facturi privind aprovizionarea cu materiale de construcţii în valoare de 17.034.324,75 lei, materiale care nu fuseseră achiziţionate, dar şi pentru lucrări neefectuate constând în „doborârea copacilor cu diametre mai mari de 40 cm” şi „scoaterea rădăcinilor şi a buturugilor cu diametre mai mari de 40 cm”, valoarea totală a plăţilor nelegale fiind de 4.063.978,44 lei.
