Aurel Ţicleanu, în pre-zent managerul de-partamentului de scouting al FRF, a fost unul dintre jucătorii de marcă ai Universităţii Craiova, în perioada 1976-1985, fiind component al “Craiovei Maxima”. Acesta a şi antrenat, o perioadă, gruparea fanion a Băniei, în anul 2010.
După ce şi-a mai încercat norocul în meseria de antrenor, pe banca altor echipe din prima ligă, Aurel Ţicleanu s-a îndreptat de curând către o altă preocupare, tot în cadrul domeniului unde s-a consacrat. El ocupă funcţia care “taie şi spânzură” în materie de selecţie a juniorilor, fiind şeful departamentului de scouting al Federaţiei Române de Fotbal.
Onomastica şi-a petrecut-o în cantonament, alături de reprezentativa U17 a României, care se pregăteşte la Târlungeni pentru turul de elită din martie.
Mi-e teamă să mă gândesc ce vreau... În primul rând, să mă menţină Dumnezeu pe partea bună, să trec peste necazuri şi, pe plan profesional, să materializăm toate ideile pe care le avem la federaţie. Este o muncă uriaşă pe care o facem, dar suntem fericiţi că fiecare reprezentativă de juniori are un lot de aproximativ 40 de jucători din care selecţionerii pot alege. Îmi doresc ca toţi aceşti puşti pe care îi remarcăm să ajungă fotbalişti, iar noi să îi aplaudăm la succese. Îmi mai doresc să vedem şi noi un turneu final pe viu, împreună cu echipa de seniori. În final, sănătate familiei mele şi prietenilor.
A declarat Ţicleanu
Realizând o mică retrospecţie a zonelor pe unde şi-a sărbătorit ziua de naştere în timpul când activa ca fotbalist sau antrenor, Ţicleanu a mărturisit că, în majoritatea cazurilor, şi-a serbat onomastica în cantonemente, ajungând să strângă în “colecţia” zilelor de naştere cam toate continentele lumii.
De la 17 ani, rar mi-am serbat ziua acasă. Mai tot timpul mă prindea în cantonament şi pe diferite continente. Pot să spun că ziua mea m-a prins şi în Europa, şi-n America de Sud, şi-n Africa, şi-n Asia. Cam pe toate continentele. Îmi aduc aminte că într-un an am sărbătorit în Asia, iar în următorul an am petrecut în Albania, discutând în limba română la o masă de opt persoane la care stăteau doar doi români! Important e că mereu aniversările m-au prins în jurul unor oameni dragi.
