Institutul Naţional de Pedologie şi Agrochimie Bucureşti, prin sucursala Dolj, la cererea Ministerului Agriculturii prin Direcţia de Dezvoltare Rurală a efectuat o serie de studii din care au rezultat anumite anomalii în judeţul Dolj.
Toate unităţile aflate în zone defavorizate în care terenurile nu au potenţial de producţie mai mare de 2.000- 2.500 de kilograme nu se mai regăsesc astăzi în zonele defavorizate.
Şi ca un paradox, zone precum Segarcea, Bârca, Poiana Mare, Băileşti, Calafat, Ciuperceni, Galicea Mare unde este sistem de irigaţii, unde există cernoziom au fost declarate zone devaforizate.
Chiar şi municipiul Craiova alături de Bucovăţ, Vela, Pleniţa, se află în zone defavorizate. Problema a fost pusă pe tapet, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă ,de deputatul PSD Petre Petrescu, care a convocat 20 de primari din Dolj.
Vreau să discutăm o problemă extrem de importantă pentru comunităţile dumneavoastră. Sunt prezenţi 20 primari din zona de Nord şi Vest a judeţului Dolj, acele unităţi administrative teritoriale care se află din punct de vedere legal în aşa numitele zone defavorizate stabilite în baza criteriilor determinate de ministrul Agriculturii şi Institutul Naţional de Pedologie şi Agrochimie Dolj. Problema este următoare, în judeţul Dolj aşa cum sunt prezentate aceste zone defavorizate, o serie de localităţi Scăeşti, Breasta, Seaca de Pădure, Sopot, Vârvor, Carpen, Coţofeni, Melineşti, Fărcaşi, Argetoaia, Tălpaş, Şimnicu de Jos, Predeşti, Braloştiţa, Cernăteşti, Gogoşu, Filiaşi, Botoşeşti-Paia, Almăj, Işalniţa, Goeşti se găsesc în zonele defavorizate, adică terenurile pe care aceste unităţi administrativ teritoriale le administrează sunt de proastă calitate, nu au calităţi care să conducă la realizarea unor producţii normale, prezintă un grad mare de eroziune a solului, au aciditate peste medie, acesta este motivul pentru care Guvernul şi Uniunea Europeană au stabilit o serie de măsuri de sprijin a fermierilor, a tuturor celor care lucrează acest pământ în ideea în care să compensăm lipsa producţiei de pe aceste terenuri. Atunci, pentru zonele defavorizate sunt două facilităţi, acelea că APIA, a avut o sumă de bani, până acum au fost 83 euro pe hectar din care se primea un anume procent, orice fermier, om care avea în folosinţă şi lucra o suprafaţă mai mare de un hectar primea 68 euro pentru că se afla în zonă defavorizată. Important era că beneficiau de puncte atunci când depuneau proiecte pentru finanţare cu fonduri europene, 5-10 puncte în funcţie de cum stabileau finanţatorii.Acest lucru s-a întâmplat în perioada 2006-2013 pe vechiul PNDR( Programul Naţional de Dezvoltare Rurală). Începând cu 1 ianuarie 2015, ne găsim într-un nou PNDR 2014-2020 şi Comisia Europeană a dat dispoziţie tuturor factorilor de răspundere din ţările membre ale U.E., care până în 2014 aplicau diferenţiat criterii de eligibilitate ale zonelor defavorizate.
Petre Petrescu
150.000 de locuitori vor avea interzis la accesarea fondurilor europene
Este vorba de peste 150.000 locuitori din judeţul Dolj pe care dumnevoastră îi reprezentaţi ( n.r. primarii) cărora le va fi interzis accesul la fondurile europene pentru că nu îndeplinesc condiţiile de eligibilitate în concurenţă cu zonele favorizate. Toate aceste unităţi administrate teritoriale nu vor mai beneficia de sumele de la APIA. Vă veţi găsi cu un minus în bugetul cetăţenilor din fiecare localitate, de câteva sute milioane de euro. Zona roşie este zona declarată eligibilă, de exemplu, Valea Dunării, unde este pământul cel mai bun din acest judeţ, este declarată zonă defavorizată, iar zona de la Nord sunt zonele excluse. Am fost sesizat de o serie de primari de această anomalie şi am încercat să intevenim să încercăm să rezolvăm problema. Prin excluderea acestor zone din zonele defavorizate, statul nu va mai putea să ia măsuri pentru reabilitarea acestor terenuri, corectarea acidităţii solului, a eroziunii, factorul de excluziune. Mare parte din fermierii acestor zone sunt oameni în vârstă, fără potenţial financiar, care părăsesc terenul din cauza mijloacelor de producţie pe suprafeţele respective. Scopul alocării a 1, 6 milioane euro de U.E. este tocmai în vederea corectării acestor neajunsuri.
