«Primii care trebuie să-şi asume răspunderea pentru faptele lor sunt cei care conduc statul»

Cristi Danileţ, judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Ediţie Specială, în care a vorbit despre independenţa justiţiei în România.

Rep: De ce ar fi nevoie de un stat de drept puternic în România?

Cristi Danileţ: Este singura construcţie socială prin care drepturile oamenilor pot fi apărate. Regula unui stat de drept este că oricine trebuie să respecte legea şi că nimeni nu este deasupra ei. Şi vorbesc aici, atât de cei care sunt primii destinatari ai legii, adică cetăţenii de rând, cât şi autorităţile care dictează legea. Într-un stat de drept nimeni nu poate abuza de lege.

Rep: Poate România să aibă aşa ceva?

Cristi Danileţ: România a trecut prin perioade grele. Una a fost o perioadă comunistă până în 1990, când nici nu vorbeam de stat de drept, drepturile omului, apoi perioada post-comunistă de tranziţie, apoi o actulă perioadă de pseudo-democraţie şi tindem către o democraţie. Personal cred că doar tindem spre statul de drept pentru că de-abia acum discutăm cu adevărat despre egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi mai ales despre responsabilitatea autorităţilor publice pentru instaurarea şi consolidarea statului de drept.

Rep: Declaraţiile politice pe marginea dosarelor aduse in atenţia publică afectează bunul mers al justiţiei? Şi dacă da, în ce mod şi ce ar trebui făcut?

Cristi Danileţ: Uneori da, pentru că ies informaţii care nu sunt destinate întotdeauna publicităţii şi prin care se atinge cumva principiul prezumţiei de nevinovăţie şi în al doilea rând pentru că uneori anchetele sunt în curs de desfăşurare şi prin evaluarea unei informaţii publice se poate deturna mersul normal al anchetei, deci, ar trebui o reţinere mai mare în comunicarea de informaţii publice din timpul anchetelor în desfăşurare.

Rep: Ce ne puteţi spune despre următorul raport MCV?

Cristi Danileţ: Anual, Comisia Europeană monitorizează evoluţia reformelor din justiţiei şi anticorupţie, în cadrul acestui mecanism de cooperare şi verificare. El a fost instaurat iniţial pentru o perioadă de trei ani post aderare, dar această durată s-a prelungit pe o durată nedeterminată, până când România nu îndeplineşte patru condiţionalităţi impuse de Comisia Europeană. În fiecare an, fie în luna lui decembrie, fie, cel mult, până în luna lui februarie anul următor, apare un astfel de raport. Cu siguranţă sunt puncte negative. Imunitatea parlamentarilor sau a miniştrilor, care prin acest gen de apărare de către colegii lor, practic se sustrag de la răspunderea în faţa legii. Eu cred că într-un stat de drept, tocmai, primii care trebuie să îşi asume răspunderea pentru faptele lor şi să arate că respectă independenţa justiţiei, sunt cei care conduc statul.

Rep: Deci acest raport are totuşi semnale privind vulnerabilitatea României?

Cristi Danielţ: Da. Anual MCV-ul ne-a arătat anumite puncte slabe. Fie o prea lentă reformă a justiţiei, fie influenţarea justiţiei, în special de către politicieni, prin mass-media, care este deja cooptată politic, fie sunt decizii inconsistente. De exemplu, prea uşor sancţionată corupţia de către judecători sau procese prea lente. Anual am primit critici. Dacă am reuşit să rezolvăm o parte din aceste critici prin consolidarea independenţei justiţiei, printr-un CSM mai activ în spaţiul public şi prin hotărâri descurajante în domeniul faptului de corupţiei, avem o mare problemă la implementarea dispoziţiilor din noile coduri, la procese care încă sunt lente în România, precum şi la interferenţele în justiţie din partea politicienilor.

Rep: O ultimă întrebare. După 16 noiembrie, există riscul ca bunul mers al justiţiei să fie afectat de schimbarea clasei politice?

Cristi Danileţ: Riscuri există de la zi la zi. Referindu-ne acum la viitorul preşedinte al ţării, indiferent de orientarea sa politică, de stânga sau de dreapta, la fel, parlamentarii, indiferent că vor fi la un următor parlament aleşi majoritari, cei de stânga sau cei de dreapta sau cei de centru,ei trebuie să înţeleagă un lucru. Legea nu este făcută să îi apere pe ei, deci ei nu sunt sustraşi de la respectarea legii, ci legea e făcută pentru cetăţeni, să-i apere în special de abuzurile împotriva lor din partea statului. Ori, eu cred că trăim într-o Românie în care acest lucru încă nu este suficient înţeles, şi anume că legea trebuie respectată de către toţi cetăţenii. Dacă justiţiabilul trebuie să fie apărat, în primul rând justiţiarul trebuie să fie apărat de abuzuri ale statului, adică ale angajaţilor statului şi acest lucru se face numai beneficiind de respectarea legii. Şi aici vin la concluzia finală, pentru apărarea legii nici măcar nu trebuie să se lupte judecătorii, trebuie să se lupte societatea civilă, trebuie să se lupte cetăţeanul obişnuit, pentru că legea îl protejează pe el. La fel, independenţa justiţiei, de fapt nici nu este un privilegiu al judecătorului, independenţa justiţiei este un drept al cetăţeanului. Atât timp cât cetăţeanul are încredere în instituţiile statului, cetăţeanul este cel care este ocrotit.

----------------------

Consolidarea statului de drept într-un spaţiu al schimbării

Despre lege şi libertate

Cu specialiştii din magistratură

Expert Forum în parteneriat cu Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundaţiei “Konrad Adenauer” şi “Liderjust” a organizat miercuri o conferinţă cu titlul „Consolidarea Statului de Drept într-un spaţiu al schimbării”.
Conferinţa s-a desfăşurat în Aula Magnă a Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative, iar la aceasta au luat parte profesionişti cu experienţă în reforma justiţiei. În cadrul conferinţei s-a vorbit despre rolul judecătorului în statul de drept, rolul Curţii Constituţionale, libertatea presei, dar şi despre implicarea societăţii civile în statul de drept.
Ideea statului de drept nu este încă încetăţenită în România. Asta a arătat Cristi Danileţ, magistrat în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Părerea mea este că în societatea românească încă nu avem încetăţenită ideea statului de drept şi mai exact a domniei legii. Multă vreme, însemnând aici perioada comunistă, Justiţia a fost lăsată într-o umbră, practic ea nici nu era considerată una dintre puterile statului. Încetul cu încetul s-a dezvoltat o legistlaţie, care a consacrat independenţa justiţiei şi, care a consacrat justiţia ca şi putere a statului. Constituţia noastră o spune încă din 1991 şi apoi în mod explicit în 2003 că avem trei puteri în stat, dintre care una, şi atenţie, nu cea de-a treia, este justiţia. În timp s-a dezvoltat un concept neoficial şi anume puterea judiciară, incluzând aici judecătorii şi procurorii. Cred că din ce în ce mai mult începem să vorbim în România despre respectarea legii ca o valoare socială.
A declarat Cristi DANILEŢ, judecător, Consiliul Superior al Magistraturii

România, o ţară de procesomani

Statisticile ne spun că anual se soluţionează în România aproximativ 3,3 milioane de dosare civile sau penale, de unde rezultă faptul că în jur de 5 milioane de persoane trec pragul instanţelor ţării. De ce se întâmplă ca oamenii să vină aşa de mulţi şi aşa de des în instanţele din România?

La această întrebare încearcă să răspundă şi  judecătorul Cristi Danileţ:
Este o enigmă. O enigmă încă insuficient explicată. Poate gradul de toleranţă al poporului român este foarte scăzut, poate că încălcările drepturilor omului în România ca şi număr sunt foarte ridicate, poate că abuzurile din administraţia publică sunt foarte numeroase sau, pur şi simplu, poate unii se plictisesc acasă şi îşi petrec timpul mai mult în instanţele din România. Avem persoane care într-un singur an deschid 300 de dosare. Sunt aşa numiţii procesomani.

Respectarea legii este primordială în concepţia lui Cristian Danileţ. Legea nu este făcută să fie încălcată.

Cred că a venit timpul ca atunci când vorbim despre o societate democratică, despre o societate consolidată, să vorbim mai mult despre respectarea legii. Astăzi, în România cel puţin, există concepţia că legea pentru asta este făcută, să fie încălcată. Prima poezie pe care am învăţat-o a fost „Căţeluş cu părul creţ, care fură, fură raţa din coteţ”, adică era aşa vai ce funny este, un căţeluş care fură. Astăzi fură un ou, mâine fură un bou, toată chestia asta era promovată aşa ca şi cum ar fi o virtute. Corupţia şi încălcarea legilor a pătruns suficient de mult în mentalul nostru că aproape să nu ne mai revoltăm.
A spus acesta

Rolul judecătorului este unul foarte important în societatea de astăzi.

Judecătorul trebuie să se implice în viaţa societăţii. Nu cred că mai este suficient ca un judecător să se limiteze la a soluţiona dosare în biroul respectiv în sala sa de judecată. Trebuie mai mult. Astăzi noi trebuie să desfăşurăm un alert rol educativ. În sălile de judecată, prin conduita pe care o avem acolo, prin explicaţiile pe care le dăm către părţi, dar, de asemenea, prin conţinutul unei hotărâri judecătoreşti care poate fi cu adevărat educativă, moralizatoare.
A mai adăugat Cristi Dănileţ

În România, dreptatea se face dând dreptul!

Aşa cum legea este egală pentru toţi şi Justiţia ar trebui să fie egală pentru toţi. Foarte multă vreme s-a considerat că este normal sa-ţi afli dreptatea dacă dai dreptul. Atât de răspândită era şpaga sau este şpaga în România, încât ea nici nu poartă denumirea în limbajul uzual de mită sau de şpagă, poartă denumirea de „dreptul”, îi dai dreptul celuilalt sau ungi sistemul. Lucrul ăsta nu este normal.
Cristi Danileţ, judecător, Consiliul Superior al Magistraturii

În cadrul conferinţei, a fost prezent şi Daniel Morar, judecător al Curţii Constituţionale a României, iar acesta a vorbit despre diferenţele dintre Curtea Supremă şi Curtea Constituţională.

Dacă avem două decizii care se bat cap în cap: Curtea Supremă spune într-un fel, Curtea Constituţională spune altfel. Pe care o aplicăm? Evident că aplicăm decizia Curţii Constituţionale pentru că ea se raportează la Constituţie. Nu e vorba de orgolii (între Curtea Supremă şi Curtea Constituţională), e vorba de doi inculpaţi care se află în situaţii identice şi care, în funcţie de locul în care sunt judecaţi, primesc soluţii diferite. E o chestiune pe care sistemul judiciar trebuie să o rezolve şi poate să o rezolve cumva, începând cu discuţii şi până la sancţiuni.
Daniel Morar, judecător al Curţii Constituţionale a României

Tot Daniel Morar ne lămureşte cu privire la activităţile Curţii Constituţionale:
Ce face o Curte Constituţională? Judecă legi şi nu judecă oameni. Nu judecăm cazuri concrete. Principala atribuţie este cea de a verifica funţionalitatea legilor care este un control apriori. Procentul de admitere a unor sesizări de neconstituţionalitate a legilor, cel puţin în ultimul an, a fost destul de mare. Aproape jumătate din sesizări au fost admise de către Curte(Curtea Constituţională). Pronunţarea Curţii cu excepţiile de neconstituţionalitate este principala atribuţie a unei Curţi Constituţionale.  Mai rezolvă Curtea Constituţională conflictele juridice între instituţiile publice. Doar conflictele juridice de natură constituţională. În toată istoria ei de 20 de ani, Curtea Constituţională a fot sesizată şi a rezolvat undeva la 25 de conflicte juridice de natură constituţională. Curtea Constituţională are competenţe în procedura referendumului, fie că e vorba de suspendarea preşedintelui, fie că e vorba de consultarea populaţiei cu privire la probleme de interes general şi competenţe semnificative în procesul de desfăşurare a alegerii preşedintelui şi validarea rezultatelor.

«În presă, libertatea se obţine foarte greu şi se pierde extrem de uşor»

Dan Tapalagă, redactor şef al Hotnews.ro, invitat la conferinţă, a vorbit despre implicare şi libertate, în special despre libertatea presei.

Presa din România, într-o proporţie covârşitoare, nu este liberă astăzi, din păcate. Ziaristul nu poate fi el şi cu poveştile lui, magistraţii nu pot fi ei şi cu legea. Ca jurnalist nu faci raiting şi atât, nu spui o poveste după care pleci acasă. Ca judecător şi procuror nu trebuie doar să aplici legea, eşti tu cu Codul Penal, tu cu Codul Civil şi nu îţi pasă ce se întâmplă în jurul tău şi pleci acasă. În presă, de pildă, libertatea se obţine foarte greu şi se pierde extrem de uşor. Libertatea nu o obţineţi atât de uşor, chiar dacă vi se pare acum că vă naşteţi cu ea, chiar dacă acum vi se pare că sunteţi liberi să faceţi ce vreţi. Iar asta are directă legătură cu implicarea, pentru că nu poţi să fii liber într-o ţară de prizonieri. Nu poţi să fii tu liber într-o ţară de oameni, care stau cu capetele plecate, pentru că nu ai cum să fii liber într-o ţară de stăpâni. Asta nu se poate.
A declarat Dan Tapalagă

Jurnalistul trebuie să apere interesul public, nu să fie câine de pază la stăpân.

Un jurnalist trebuie să apere, dar nu stăpânul. Un jurnalist trebuie să fie un câine de pază, dar nu a celui care îl plăteşte, ci e un teritoriu mult mai vast pe care îl apără, iar acest teritoriu, e un teritoriu al interesului public, care înseamnă principii, înseamnă legi, înseamnă reguli. Câtă vreme nu apără asta, nu e un câine de pază a democraţiei, ci e un câine care îi apără pe un stăpân care îl hrăneşte şi atât. Din păcate asta au ajuns mulţi jurnalişti astăzi. Din păcate aşa au ajuns o mulţime de procurori şi judecători. Presa nu mai joacă rolul de paznic al democraţiei, cum nici Justiţia, de multă vreme, nu a mai jucat rolul ei de apărător al legii. Nimeni nu mai înţelege ce se întâmplă nici în presă, nici în justiţiei, nici în politică.
A mai adăugat Dan Tapalagă

Un incompetent nu poate fi liber!

Redactorul şef al Hotnews.ro a concluzionat  prin a spune că un om nu poate fi liber dacă este incompetent.

Ca să fii liber, ai nevoie de câteva lucruri esenţiale în viaţa asta. Sunteţi şi veţi fi liberi prin meseria voastră câtă vreme veţi fi competenţi. Un incompetent nu poate fi liber, ci se va bucura în permanenţă de ce îi oferă alţii, nu de ceea ce îşi poate lua singur cu competenţa lui. Veţi fi liberi, atâta vreme cât veţi fi corecţi, atâta vreme cât nu luaţi şpagă, atâta vreme cât respectaţi regulile. În clipa în care n-o mai faceţi, sunteţi prizonieri, sunteţi uşor de manipulat. Aşa vă pierdeţi libertatea. Veţi fi liberi atâta vreme cât vă bateţi pentru libertatea celorlalţi, nu doar pentru libertate voastră.

Ce face şi ce este societatea civilă?

Despre societatea civilă, ne-a vorbit, în cadrul conferinţei, Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Îmi revenea rolul să vorbesc despre ce poate să facă societatea civilă. Societatea civilă, în primul rând, cred că ar trebui definită şi societatea civilă nu este formată doar din organizaţii non-guvernamentale. De fiecare dată când ceva merge prost în România, apare întrebarea retorică, „Ce face societatea civilă?” Dar dumneavoastră, din societatea civilă, ce faceţi? Societatea civilă înseamnă fiecare dintre dumneavoastră şi înseamnă să vă exprimaţi. Dacă ceva ne deranjează, ar trebui să facem ceva noi înşine. Toată lumea mizează în ţara asta pe resemnare şi pe faptul că oamenii vor ajunge la concluzia că e mai înţelept să-şi vadă de propria lor viaţă, decât de viaţa noastră în comun. Societatea civilă zbiară, uneori fără vreun efect imediat şi evident, împotriva abuzurilor.
A declarat Laura Ştefan, expert anticorupţie

Se schimbă legea referendumului din decembrie. Vom avea cel mai slab preşedinte.

Dacă până acum avea pragul de 50% ca să se valideze, din decembrie nu va mai avea acest prag, e nevoie de 30% din cei de pe listele de votanţi să se prezinte la vot. Se admite un procent de 5% din listele de votanţi, voturi nule. Asta conduce la câteva concluzii. Cel ce va fi ales preşedinte al României, indiferent care va fi acesta, va fi cel mai slab preşedinte pe care România l-a avut vreodată, tocmai pentru că va putea fi dat afară cu 13,5% plus 1 din cei care votează, ceea ce înseamnă că preşedintele României, care va fi ales, va fi în buzunarul partidului şi, nicidecum, în afara partidului, aşa cum este construită Constituţia astăzi.
A mai spus Laura Ştefan

Cum funcţionează statul de drept ne răspunde destul de concis Alexandra Lăcrăjan, procuror:
Statul de drept funcţionează atunci când avem un sistem de justiţie integrat cu toţi participanţii la actul de justiţie, fie el civil sau penal, care este liber, care este responsabil, care apără valorile democratice şi în care nu stăm departe şi spunem că este problema altcuiva, ci în momentul în care ne implicăm activ în ceea ce vrem noi să vedem.

Evenimentul desfăşurat miercuri în incinta Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Adminstrative face parte dintr-o serie de conferinţe organizate de “Expert Forum” şi Programul Statul de Drept Europa de Sud-Estal Fundaţiei “Konrad Adenauer” în 6 oraşe (Iaşi, Constanţa, Timişoara, Craiova, Cluj-Napoca, Bucureşti) din ţară cu scopul de a creşte gradul de conştientizare a importanţei pe care o au principiile democraţiei şi ale unui stat de drept pentru societatea românească. Proiectul este co-finanţat dintr-un grant al Open Society Foundations.