Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, vizite de lucru pe şantierele din judeţ

În 2015, filieşenii vor fi racordaţi la o reţea modernă de apă şi canalizare. Mai mult, vor beneficia de o staţie de epurare a apei la standarde europene. Toate acestea, în cadrul Masterplanului de Apă şi Canalizare al judeţului Dolj, La Filiaşi, în cadrul acestui proiect, reţeaua de apă va fi extinsă cu noi conducte, de aproape 19 kilometri, reprezentând peste 1.250 de noi branşamente pentru consumatorii individuali. În ceea ce proveşte apele uzate, vor fi operate intervenţii pe 63 dintre străzile Filiaşului, pentru extinderea reţelei de canalizare cu 33, 5 km, în timp ce pe alte două străzi se vor executa lucrări de reabilitare a conductelor, pe o distanţă de aproximativ 1,5 km. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, împreună cu vicepreşedintele Cristinel Iovan, a efectuat, ieri, o vizită de lucru pe şantierele deschise în Filiaşi.

Ne aflăm în Filiaşi, unul dintre centrele urbane care a crescut în ultimul timp, este primul dintre oraşele judeţului Dolj, are circa 18.000 de locuitori, are multe avantaje, un drum foarte bun care îl leagă de Craiova, are gaze, multe utilităţi, dar avea o problemă foarte mare, ca multe dintre localităţile noastre, în special cele urbane, în sensul că apa şi canalizarea erau în mare suferinţă. Suntem într-un moment în care putem să spunem că am trecut de la vorbe la fapte. Am tot discutat despre ce înseamnă masterplanul de apă, în fapt o strategie pe termen mediu şi lung, despre ceea ce înseamnă aceşti 185 de milioane de euro care vin de la Uniunea Europeană pe masterplanul de apă, unul dintre cele mai mari accesate de Consiliul Judeţean Dolj. Iată că suntem aici la primii care au abordat acest proiect (n.r. - masterplanul de apă şi canalizare), primii dintre cei din afara Craiovei, şi circa 7, 5 miloane euro vin în oraşul Filiaşi. În plus, se reface vechea staţie de epurare, una nouă, de circa 4,7 milioane de euro. Iată că aproape 12 milioane de euro intră în Filiaşi. În 20 - 22 de luni, sperăm mai devreme, să putem să terminăm această mare investiţie şi să ne gândim la extinderea masterplanului.
Preşedintele CJ Dolj

La rândul său, primarul oraşului Filiaşi a spus că această investiţie este extrem de importantă.

Deşi apă aveam pe 30 - 33%, canalizare sub 20%, dar nu era suficient. Meritul, în principal, este al Consiliului Judeţean Dolj, care ne-a adunat în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară. Fiecare dintre localităţile din asociaţie a depus eforturi substanţiale, pentru că nu a fost atât de simplu, dar, una peste alta, e un lucru foarte bun ceea ce se întâmplă în momentul de faţă în Filiaşi. Suntem pe strada Tudor Vladimirescu, mai sunt aproximativ 80 - 90 de metri şi se finalizează reţeaua de canalizare, urmând racordarea la fiecare gospodărie. Lucrările se continuă pe alte patru străzi.
Nicolae Stăncioi

Constructorii spun că, deşi au demarat lucrările mai târziu decât era prevăzut în contract, le-ar putea finaliza mai devreme.

Lucrarea, cu toate că a început puţin mai târziu, constructorul începe să se înscrie în grafic, dar în momentul de faţă ar trebui ca distribuitorii de materiale să ţină pasul cu noi. Dacă şi timpul ne permite, perioada de iarnă va fi una propice executării lucrărilor de terasamente, cu siguranţă se va termina mai devreme.
Dirigintele de şantier, Marcel Tănăsescu

Contractul pentru extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare menajeră Filiaşi a fost semnat în decembrie anul trecut şi are un termen de execuţie a lucrărilor de 23 de luni. Valoarea contractului, fără TVA, este de peste 25 de milioane de lei. Masterplanul de Apă şi Canalizare aduce în judeţul Dolj investiţii de peste 185 de milioane de euro.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a întreprins, ieri, o vizită de lucru şi la şantierul arheologic de la Răcari cu prilejul reluării activităţii de cercetare, în perimetrul castrului roman existent, de către specialiştii Muzeului Olteniei. Ion Prioteasa a anunţat că administraţia judeţeană vrea să acceseze fonduri europene pentru amenajarea unui parc arheologic interactive, deschis vizitatorilor, la Răcari.

Ne aflăm într-un loc în care Muzeul Olteniei şi Consiliul Judeţean Dolj lucrează de mai mulţi ani, într-un sit arheologic deosebit de important, care se întinde pe o suprafaţă de 2,5 hectare, care a fost scanată şi unde s-a constatat că este unul dintre cele mai mari castre romane din Oltenia, practic, al doilea ca mărime după cel de la Slăveni, din judeţul Olt. În incinta castrului de la Răcari a fost semnalată prezenţa unei unităţi auxiliare de călăreţi romani de origine maură, cunoscută sub denumirea de «Numerus Maurorum», aceeaşi unitate fiind semnalată şi la Craiova, în legătură probabilă cu castrul de la Pelendava. Au ajuns aici în perioada imediat următoare cuceririi Daciei de către romani, ei asigurând practic patrula şi paza noilor aşezări cucerite. Suntem într-un punct în care vrem să dezvoltăm un parc arheologic vizitabil. Acest şantier arheologic are toate ingredientele: este situat foarte aproape de drumul european Craiova - Filiaşi, are drumul judeţean care leagă Răcariul de Scaeşti şi, în vecinătatea castrului, se află calea ferată. În anii viitori, pe banii Consiliului Judeţean, dar în special pe fonduri europene, vom încerca să reconstituim cumva ceea ce a însemnat la acea vreme acest castru roman. Adică o zonă de cazarmă, o zonă de comandament militar, o zonă de grajduri pentru cai. Toată această zonă o vom amenaja de o manieră interactivă, în care copiii şi profesorii să poată veni pentru a studia istoria chiar la faţa locului. În afară de acest castru de la Răcari se mai lucrează intens la Desa, pe un şantier arheologic cu multe lucruri interesante, se lucrează foarte bine în continuare la Cioroiu Nou şi vor demara lucrări şi în comuna Fărcaş, unde se pare că a funcţionat una dintre cele mai vechi formaţiuni statale, şi anume Cnezatul lui Farcaş. Până la sfârşitul lunii, Muzeul Olteniei preia şi cula de la Cernăteşti, astfel încât să putem să venim cu forţe noi, cu investiţii şi bani şi să facem şi pasul celălalt, să preluăm şi de la Brabova cula, care este aproape în paragină. Vrem măcar să putem stopa degradarea ei până va intra în proprietatea noastră.
Ion Prioteasa

Prezent la eveniment, preşedintele Asociaţiei Alexis Project, dr. Adrian Gheorghe, unul dintre colaboratorii Muzeului Olteniei în materie de cercetare arheologică, a afirmat:
Asociaţia noastră lucrează în Bulgaria, Macedonia şi Turcia. În Oltenia, lucrăm pe un contract cu Muzeul Olteniei încheiat pe o perioadă de 15 ani şi avem o colaborare excelentă cu Consiliul Judeţean Dolj. Doljul a fost primul judeţ care, cu finanţare de la Ministerul Culturii şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, a făcut cartarea tuturor celor 110 situri arheologice din judeţul Dolj, astfel că legea privind protecţia monumentelor istorice este aplicată în litera şi spiritul ei. În judeţul Dolj există trei situri arheologice mari din perioada romană care, prin finanţările Consiliului Judeţean Dolj, apar acum pe harta turistică a Olteniei. Vreau să scot în evidenţă şi un factor secundar, dar care, prin importanţa lui, devine primordial: infrastructura. Faptul că acum foarte multe drumuri judeţene sunt reabilitate şi modernizate, că s-a deschis podul de la Calafat - Vidin, plus Aeroportul din Craiova, aduc un plus de turişti din partea de vest a Europei. De asemenea, Consiliul Judeţean Dolj este una dintre puţinele instituţii din ţară care a avut o preocupare în zona muzeală. A reabilitat cele trei muzee importante ale Olteniei: Secţia de Ştiinţe ale Naturii, Secţia de Istorie-Arheologie şi Secţia de Etnografie. Toate acestea s-au făcut într-un timp incredibil de scurt, prin contribuţia Consiliului Judeţean Dolj şi a Muzeului Olteniei.

La evenimentul redeschiderii şantierului de lucrări la situl arheologic de la Răcari au mai participat directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, primarul comunei Brădeşti, Ion Răcăreanu, precum şi arheologi şi specialişti ai Muzeului Olteniei.

Dorinţa noastră este ca, pe viitor, Consiliul Judeţean Dolj să preia în totalitate, ca proprietate, acest sit şi dumnealor, funcţie de viitoarele proiecte, de accesarea fondurilor europene, să facă din acest loc un punct turistic important pentru zona noastră.
Ion Răcăreanu, primarul comunei Brădeşti

Castrul roman de la Răcari, ca orice tabără militară romană, în vederea unei mai bune defensive, a fost prevăzut cu şanţ şi val de pământ. La începutul secolului III, conturul său a fost închis cu un puternic zid de piatră. Este de formă dreptunghiulară (170 x 140 metri). Cele patru colţuri au fost fiecare prevăzute cu câte un turn de supraveghere şi observaţie. În interior au fost construite barăci pentru cazarea soldaţilor, o clădire ce găzduia comandamentul, o magazie de alimente şi alte stabilimente. Un bogat material arheologic, descoperit în castru, se conservă în prezent la Muzeul Olteniei din Craiova.