PNL Dolj a prezentat cele mai importante modificări aduse legii educației

În acest sens, inspectorul școlar general al I.Ș.J Dolj, prof. dr. Daniel Ion şi prof. Irina Broscaru, inspector școlar general adjunct, au vorbit despre o serie de teme legate de pachetul de legi privind educația, printre care finanțarea sistemului de învățământ, dezvoltarea învățământului profesional, tehnic și dual și digitalizare.

În opinia PNL Dolj, astfel de prezentări și consultări sunt esențiale, pentru ca învățământul românesc să se plieze și să răspundă în mod real provocărilor din teren.

Spre exemplu, performanța olimpicilor români ne arată încă o dată valoarea școlii românești, a dascălilor cu vocație și a elevilor orientați spre excelență, dar și necesitatea unor resurse direcționate și orientate pentru a asigura în mod egal acces la educație. În legislația educațională aflată în dezbatere publică sunt prevăzute o serie de norme menite să încurajeze progresul școlar, prin forme de evaluare continuă, pentru ca elevii să beneficieze de dreptul la educație în cele mai bune forme: curriculum adaptat și flexibil, burse asigurate de Ministerul Educației și programe de reducere a abandonului școlar, sunt câteva dintre măsurile menționate în lege. Programul ”România Educată” se regăsește în viziunea Legilor Educației și are nevoie de o fundație normativă solidă, care să poată susține progresele viitoare.

Începând cu anul școlar 2022-2023, anual, direcțiile județene de învățământ preuniversitar (actualele inspectorate școlare) vor publica situația privind abandonul școlar de la nivel județean, pentru fiecare unitate de învățământ preuniversitar. Pentru că fiecare elev trebuie să aibă șanse egale la educație.

”Elevul va deveni un adult care va lua decizii în mod autonom, pe baza abilităților dobândite în diferite etape ale formării sale educaționale. Noile măsurile vorbesc și de sancțiuni. Pentru că elevul trebuie să fie protejat de abuzul emoțional, profesorul care va abuza elevul este sancționat cu desfacerea contractului de muncă și timp de 10 ani nu va mai avea dreptul să exercite calitatea de profesor”, a explicat inspectorul școlar general al I.Ș.J Dolj, prof. dr Daniel Ion.

Din perspectiva noii legi a învățământului preuniversitar, a fost subliniată importanța asigurării finanțării necesare pentru implementarea reformelor, gestionarea provocărilor reprezentate de abandonul școlar și analfabetismul funcțional, precum și soluții pentru creșterea atractivității învățământului profesional și profesional dual, în acord cu cerințele operatorilor economici.

Noua lege ține cont de inechitățile din sistem, adică va fi o lege a educației pentru toți. Astfel, printre reglementări se regăsește finanţarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, care va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Salariul în educație va crește de la 6.500 de lei brut, la 9.300 de lei brut.

«Rețeaua școlară va fi adaptată nevoilor fiecărei comunități. În unitățile de învățământ preuniversitar se va derula programul ”Şcoala după şcoală”, care cuprinde activităţi educative, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum și alte activități pentru susținerea dreptului la educație, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber», a precizat prof. Irina Broscaru, inspector școlar general adjunct.

Reamintim faptul că Ministrul PNL al Educației, domnul Sorin Cîmpeanu, a lansat în dezbatere publică proiectele Legilor Educației, rezultat al consultării ample și al contribuției a peste 10.000 de specialiști și care vor reforma radical sistemul de învățământ din România. Cele două legi – cea a învățământului preunivesitar și cea a învățământului superior – prezentate în primă lectură în ședința de Guvern, conțin soluții și mecanisme de implementare, prin raportare la țintele din Raportul „România Educată”, publicat în urmă cu un an.

Printre principalele elemente de reformă în ceea ce privește învățământul preuniversitar, se numără:

• Reglementarea serviciilor complementare pe lângă cele standard de educație timpurie (acolo unde nu există creșe, grădinițe sau centre de zi, se vor putea dezvolta servicii complementare de tip grup de joacă, grădiniță comunitară etc).
• Introducerea evaluărilor standardizate, ministerul a început deja lucrul la standardele de evaluare și va avea propria platformă pentru acest lucru.
• Planuri cadru noi, curriculum nou, elevii nu vor mai avea note la Arte şi Educaţie Fizică şi Sport, ci vor fi evaluaţi cu Admis sau Respins.
• Vor avea o șansă în plus de admitere la liceu: elevii care vor susține Evaluare Națională în vara lui 2024 ar putea da un examen de admitere la unul dintre Colegiile Naționale, iar dacă nu intră, vor susține Evaluarea Națională și vor fi repartizați prin procesul clasic computerizat. Din 2023, media din timpul gimnaziului nu va mai conta la intrarea la liceu.
• Schimbare radicală de paradigmă în ceea ce privește examenul de bacalaureat, care să nu servească doar la acces în facultate, ci să îţi ofere o calificare, credibilă, pe care angajatorii şi universităţile să o ia în considerare. Examenul de Bacalaureat va avea o probă scrisă de evaluare a competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun pentru elevii de la toate profilurile (posibil test grilă), două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, o probă de evaluare a competenţelor digitale şi o probă scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării, la alegerea candidatului.
• Se reglementează și cuantumul minim al burselor astfel: a)​bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/luna; ​bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna; b) ​bursă de performanță școlară – 500 lei/luna; c) pentru prima dată bursa profesională – 300 lei/luna ; d) bursă socială – 300 lei/luna.
• Debutanții vor susține un examen scris pentru a deveni stagiar, iar timp de un an vor avea mentor un profesor din sistem și vor avea salariul mediu pe economie, care va ajunge la 4.000 de lei net (față de cât au acum, 2.000 de lei net).

• În ceea ce privește învățământul superior, cele mai importante elemente de noutate și reformă se referă la: - reintroducerea învăţământului universitar de scurtă durată; - implementarea unui Program naţional de reducere a abandonului universitar, pentru prima dată; - locuri în universități pentru persoanele cu dizabilități; - eliminarea obligativităţii deţinerii titlului de doctor pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar, pentru a permite accesul unor profesionişti în învăţământul superior românesc; - va fi înfiinţat un registru unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii, pentru diminuarea fraudelor; - reintroducerea învăţământului dual, care va fi stimulat cu fondurile din PNRR și nu numai.

PNL Dolj menționează că este important ca atât elevii, părinții, dascălii, managerii unităților de învățământ preșcolar, școlar și liceal să participe activ la dezbaterile privind pachetul de legi ale educației, pentru că numai prin dialog și opinii argumentate din partea lor și a factorilor de decizie se poate ajunge la o reformă reală, atât de dorită pentru România.

În acest sens, PNL a lansat platforma interactivă de consultare online pentru noile legi ale educației. Orice persoană interesată poate accesa www.legile-educatiei.pnl.ro, unde este accesibilă fiecare măsură în parte.