Sponsor oficial al
TV5 Monde a redifuzat un interviu al lui Alain Delon, dat cu un an sau doi înainte de a muri. Ziaristul Cyril Viguier insista: „Alain Delon is back!" Discuția a avut loc pe proprietatea lui Delon de la Douchy. Cred că domeniul e cât jumătate de Snagov. „Filmam ceva prin Loiret, am trecut pe aici și m-a impresionat gardul. N-a fost ușor să obțin tot ce vezi aici".
La 85 de ani și un AVC, Alain Delon avea mintea brici și răspunsurile erau ca mintea – tăioase. Ura internetul. „Tot ce apare acolo despre mine n-are legătură cu mine. Mă sună copiii mei și tot felul de ziariști să mă întrebe dacă sunt adevărate lucruri care nu mă interesează". A fost prieten cu Giscard d'Estaing. L-a susținut când a pierdut alegerile în fața lui Mitterrand. „Știam că va pierde, dar Giscard era prietenul meu, chiar dacă era îndrăgostit de Mireille D'Arc". Și a început să râdă. Ce șanse să aibă vreun bărbat în fața lui Alain Delon? După ce a ieșit președinte, Mitterrand l-a decorat pe Delon. Dintre toți președinții, Delon l-a adorat pe Charles de Gaulle. „Mi-a plăcut totul la el. Mă întrebi dacă se va mai naște un om ca de Gaulle. E posibil, dar noi nu-l vom descoperi". „Macron vă place?" „Chiar așa am ajuns? Punem președinți de 40 de ani?"
Viguier l-a întrebat ce părere are despre islamiștii radicali. „Să plece acasă la ei". „Dar unii s-au născut aici". „Așa, și? Au strămoși aici?" „Nu vă e teamă?" „La câte am făcut, trebuie să-mi ia și mie cineva beregata".
„Ce actor francez de azi vă place?" Pe ecran au apărut câteva poze. Delon a început să se strâmbe. Ultima fotografie, cea a lui Vincent Cassel. „De ăsta îmi place, fiindcă am fost prieten cu tatăl lui". „Dar actori americani?" „Marlon Brando. E bun și Clint Eastwood. Dar nu-i nimeni ca Brando. Pentru Brando aș fi făcut orice". Și a făcut. Unul dintre fiii lui Brando l-a omorât pe soțul surorii sale, Cheyenne, pentru că o bătea. Cheyenne se pare că a fost complice, era și dependentă de droguri. Alain Delon a ascuns-o pe Cheyenne Brando la Douchy. „Am vrut să o scot din Franța, să o duc pe proprietatea mea din Elveția". „Dar nu vă era teamă de lege?" „Era vorba despre fiica lui Marlon Brando, nu mă interesau alte lucruri".
Și atunci mi-au venit în minte două filme. „Nașul", când Michael Corleone e trimis în Sicilia, și „Clanul Sicilienilor", când Alain Delon și Jean Gabin pleacă în America. Multe cărți și filme au fost progenituri ale realității. Dar niciun scriitor sau cineast nu a trăit viața personajelor sale după ce le-a făcut celebre.
Vă dați seama ce ar fi pățit Delon, în aceste zile, dacă era român? Parcă îi aud pe vorbitorii de giboneză corporatistă: „aaaa, coruptul ăsta e conservator și n-a terminat nici liceul!" Da, dar voi aveți bibliotecile în telefoane și mai multe masterate decât cărți citite! Nu mai știu cine zicea că e greu să citești, fiindcă îți trebuie veioză și ochelari. Dar eu am soluția. Pentru generația Gadget o să inventăm trotineta cu abajur și cartea cu față de pernă.
