Nu-i mai lăsa să fure! Votează! / Azi, Teodor Meleşcanu

Cel mai controversat     candidat al acestor alegeri prezidenţiale este Teodor Meleşcanu. Asta pentru că a strâns un număr impresionant de semnături-400.000 într-un timp record.
Teodor Meleşcanu a demisionat pe 22 septembrie din funcţia de director al SIE. O zi mai târziu, pe 23 septembrie - ultima zi de depunere a candidaturilor, s-a prezentat la BEC cu un dosar cu 400.000 semnături.
Meleşcanu a declarat că semnăturile au fost strânse de reprezentanţi ai Partidului Dreptăţii Sociale, ai Fundaţiei pentru Democraţie prin Drept, de tineri care s-au mobilizat şi organizat în acest scop, folosind diverse medii de socializare, precum şi de o serie de organizaţii care aparţin societăţii civile.
Cu patru zile înainte, Meleşcanu declara că ar putea candida «dacă sunt întrunite condiţiile», adică dacă are semnăturile necesare pentru aceasta.
La începutul lui octombrie, Teodor Meleşcanu a declarat, într-un interviu acordat Evz.ro, că o parte dintre semnături au fost strânse de membri PNL şi a dat de înţeles că este disponibil să fie candidatul lor, în contextul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă o eventuală incompatibilitate a lui Iohannis.

O parte din semnături mi le-au strâns şi colegii liberali, fie membri de partid, fie oameni care nu sunt membri de partid, în special din organizaţia de tineret, mai ales în Bucureşti. În această perioadă am evitat să dau impresia că mă amestec într-o problemă care nu ţine de mine, nu ţine de ei, ţine de relaţia domnului Iohannis cu Justiţia. Nu am vrut să dau impresia că mă văd des, înainte de o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu domnul Iohannis. N-am avut niciun fel de negocieri. Recunosc însă că m-am văzut cu foarte mulţi, pe o bază mai degrabă personală, am avut inclusiv consultări, lumea este preocupată, îngrijorată în legătură cu viitorul PNL, în cazul unei sentinţe defavorabile domnului Iohannis. Le-am spus întotdeauna că sunt un candidat independent, că primesc cu plăcere orice sprijin, cu o singură condiţie: să sprijine şi programul meu politic.
A spus Meleşcanu

Cum însă ÎCCJ va judeca dosarul lui Iohannis după alegeri, Meleşcanu rămâne independent.
În ziua depunerii candidaturii fostului şef al SIE, jurnalistul Vlad Petreanu afirma, într-o postare pe blogul personal, că Teodor Meleşcanu a strâns pe ascuns semnături pentru candidatura sa la preşedinţie în timp ce era şeful unuia dintre serviciile secrete ale României.
“O porcărie, oricum ai da-o.Vineri, cu 3 zile înainte de încheierea termenului legal pentru depunerea candidaturilor, şeful SIE a spus că va candida “dacă va reuşi să strângă numărul necesar de semnături” – adică 200.000 (n.r. iniţial nu s-a cunoscut cifra exactă a semnăturilor). Ca să vezi cu ce se ocupa şeful SIE când noi nu eram atenţi. Ca acoperire, Teodor Meleşcanu a folosit serviciile unui personaj cel puţin dubios, colonelul (în rezervă) Mircea Dogaru, care a recrutat şi organizat masa de agitatori din timpul manifestaţiilor anti-guvernamentale din iarna lui 2012. Dogaru mai este cunoscut şi pentru cererea sa de desfiinţare a DNA, CCR, ANI şi a altor instituţii esenţiale pentru statul de drept, cerere pe care a reuşit s-o strecoare într-un “contract” încheiat cu liderii USL – aceştia au negat ulterior că ştiau despre ce e vorba. Printre altele, Dogaru este şi unul dintre cei cu care s-a întâlnit la Bucureşti Aleksandr Dughin, ideologul neo-imperialismului rus, care crede că locul României nu e în Europa, ci în Eurasia.

Colonelul Dogaru a confirmat că s-a ocupat de strângerea semnăturilor «la solicitarea unor ONG-uri ale societăţii civile».
Nimeni n-a văzut nicăieri vreo campanie de strângere de semnături pentru Teodor Meleşcanu. N-a apărut nicăieri nici o informaţie că s-ar colecta undeva, cumva, semnături pentru susţinerea candidaturii la preşedinţie a şefului SIE – ar fi fost o ştire. Cu toate acestea, iată, hocus-pocus, Partidul Dreptăţii Sociale a anunţat că are semnăturile necesare şi le va depune în termen. Pentru că auziţi prima dată de Partidul Dreptăţii Sociale, să vă spun că a participat, totuşi, la europarlamentarele din primăvară. A obţinut 13.537 de voturi. Cu alte cuvinte, acest “partid” a strâns pe tăcutelea şi aparent fără efort de 15 ori mai mult decât câte voturi a luat în alegeri. Ce bătaie de joc!

Dacă ştie cineva cum şi când a fost înfiinţat acest partid, să spună. Nu de alta, dar România este ţara europeană cu cel mai restrictiv regim de înfiinţare a unei noi formaţiuni politice – ai nevoie de 25.000 de semnături în 18 judeţe ca să începi. Mihail Neamţu ştie mai bine, de exemplu, cât s-a chinuit să-şi înscrie Noua Republică. Partidul Dreptăţii Sociale a obţinut, în alegeri, chiar mai puţine voturi decât câte semnături se presupune că a strâns pentru înfiinţare. Cât despre cele 200.000 de semnături adunate pe ascuns de Teodor Meleşcanu, să ne amintim de campania plină de energie şi de creativitate dusă de Monica Macovei (şi de echipa ei de voluntari) în mediul virtual şi în intersecţiile aglomerate ale marilor oraşe. Macovei a obţinut, cu multă muncă cinstită, puţin peste 300.000 de semnături.
În timp ce noi ne ocupăm de vieţile noastre, în România cresc tot soiul de tumori politice, economice şi sociale. Le observăm abia când încep să se umfle pe sub ţesătura societăţii şi când sunt prea mari ca să mai fie operabile.UPDATE: Teodor Meleşcanu a depus peste 400.000 de semnături pentru înregistrarea candidaturii sale. Marea Scamatorie continuă.”- scria Vlad Petreanu pe www.petreanu.ro
Ulterior Dogaru a anunţat că îşi retrage sprijinul politic pentru Meleşcanu şi vrea semnăturile înapoi. A fost însă tardiv, semnăturile erau deja înregistrate la BEC.

-------------

Teodor Meleşcanu - biografie (documentare AGERPRES)

Teodor Viorel Meleşcanu s-a născut la 10 martie 1941, în localitatea Brad, judeţul Hunedoara.
Este licenţiat al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti (1964). A urmat cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale în cadrul aceleiaşi instituţii (1964-1966). A absolvit cursuri în cadrul Institutului Universitar de Înalte Studii Internaţionale din Geneva (1967-1970). Din 1973, este doctor în Drept Internaţional la Universitatea din Geneva.
Din 1966, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, unde a parcurs treptele ierarhice până la rangul de ambasador.
A fost ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Nicolae Văcăroiu, în perioada 19 noiembrie 1992 — 11 decembrie 1996.
Începând din 1992, a predat, ca profesor universitar doctor, Drept internaţional public la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.

A fost ales pe listele PDSR, în noiembrie 1996, ca senator de Prahova, în legislatura 1996 — 2000. În această perioadă, a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe şi a fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (până în noiembrie 1997).
În perioada 1994-2007, a exercitat profesia de avocat în cadrul biroului individual de avocatură, în calitate de membru al Baroului Municipiului Bucureşti.
În legislatura 2004-2008, a fost senator de Prahova din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.). A fost vicepreşedinte în Biroul Permanent al Senatului (până în aprilie 2007), membru în Comisia pentru Politică Externă, în Subcomisia pe problemele românilor din afara graniţelor şi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (octombrie 2005 — aprilie 2007).

În urma remanierii guvernamentale de la 5 aprilie 2007,  Teodor Meleşcanu a fost numit în funcţia de ministru al Apărării Naţionale în Guvernul  Tăriceanu, funcţie ocupată până la 22 decembrie 2008. În perioada 15 ianuarie — 29 februarie 2008, a fost ministru interimar al Justiţiei.
În urma alegerilor parlamentare de la 30 noiembrie 2008, Teodor Meleşcanu a obţinut cel de-al treilea mandat de senator, reprezentând Partidul Naţional Liberal. A fost vicepreşedinte al Senatului (septembrie 2009 — februarie 2010, februarie — septembrie 2010, septembrie 2010 — februarie 2011) şi preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. De asemenea a fost membru în Comisiile comune pentru Elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, Elaborarea pachetului de legi privind Securitatea Naţională, Analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei şi în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (până în martie 2012).

La 26 februarie 2012, a fost propus de preşedintele Traian Băsescu pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE). La 28 februarie 2012, a fost validat în această funcţie de plenul reunit al Parlamentului, cu 238 de voturi pentru şi unul împotrivă. La 5 martie 2012, şi-a prezentat demisia din funcţia de senator, în urma validării sale în funcţia de director al SIE.
A deţinut calitatea de membru în Comisia ONU pentru dreptul internaţional (1997-2011), Colegiul de redacţie al Revistei de politică internaţională şi Asociaţia de drept internaţional şi relaţii internaţionale (din 1973).
Autor de monografii, cursuri universitare, studii şi articole, publicate în ţară şi străinătate, între care se numără: ‘’Riscuri, pericole şi ameninţări la adresa securităţii’’, British Council (2005); ‘’Politica de securitate şi politica externă’’, Editura Polirom (2009); ‘’La Charte des Nations Unies. Commentaire article par article”, Edition Economica, Paris (2005); ‘’Marea Neagră-frontieră sau punte de legătură”, în Revista de politică internaţională nr. 1 din 2006; ‘’Legal Aspects for Romania’s adherence to NATO’’, în Euro-Atlantic Studies nr. 1 din 2006.

Teodor Meleşcanu a fost membru PDSR în perioada 1996-1997. În 1997 a fondat partidul Alianţa Pentru România (APR) pe care l-a şi condus.
În anul 2000 a candidat la alegerile prezidenţiale din partea APR, dar a obţinut doar 1,9% din sufragii.
În ianuarie 2002, în urma comasării prin absorbţie a Alianţei pentru România cu Partidul Naţional Liberal, Meleşcanu a devenit vicepreşedinte al PNL, funcţie pe care a ocupat-o până în 2010.
La 27 februarie 2012, Teodor Meleşcanu a anunţat că s-a autosuspendat din calitatea de membru al PNL. Pe 12 martie 2012, Delegaţia Permanentă a PNL a aprobat, cu o majoritate de voturi, excluderea sa din partid.
În sondaje, Teodor Meleşcanu are între 2 şi 7 procente din voturi, fiind cel mai greu de plasat candidat în clasamentul prezidenţiabililor.