Nu a fost eșalonul doi al PCR. Au fost galacticii

• 

Discipolii lui Pitagora erau de trei feluri. Cei care ascultau, cei care aveau voie să pună întrebări și egalii lui Pitagora. Daca Pitagora ar trăi azi, la noi, cei care ar trebui doar să asculte i-ar lua la șpitzuri pe egalii lui Pitagora, iar Pitagora ar primi niște flegme de la categoria a patra - cei cărora nu le-a îngăduit nici să-l asculte. 

 

Patru feluri (și niciun Pitagora) de alegeri vom avea anul asta. Și va fi nenorocire cu puține excepții la locale (Cluj, Iași, Sibiu, Târgu-Mureș, Craiova, Oradea). Bucureștiul e cel mai răpciugos dintre toate. În sectorul 1, de pildă, cele doua partide vechi s-au îndrăgostit de Clotilde și nu-i vor pune un contracandidat puternic. Daca n-a fost dragoste la prima vedere, măcar să știm când va avea loc a cinșpea sau a treizecea convorbire telefonică.  

În Parlament ne vor delecta hoții solemni din partidele vechi și comicii din partidele noi, care încă n-au învățat foarte bine să fure, dar sunt silitori. Despre Cotroceni nu scriu fiindcă toate variantele sunt la fel de hapciupalitice ca istorioara de mai jos. 

La o plenară sau congres PCR s-a ridicat un activist și a spus că el nu e de acord să fie reales tovarășul Nicolae Ceaușescu. Toată lumea a înghețat. Până la urmă, secretarul de partid a găsit curajul să întrebe "și pe cine propuneți?" "Pe tovarășa Elena Ceaușescu."

Sigur că se poate și mai rău. La revoluție, Puterea n-a preluat-o, cum s-a văzut la televizor, eșalonul doi al PCR. Au preluat-o galacticii de 35-40 de ani, cum nu s-a văzut la televizor. Erau galactici, aveau stele pe umeri. Și așa a apărut un Stat care întâi a fost voit slab, după 2005 a devenit tiranic cu oamenii de afaceri români, iar acum urmărește știrile externe cu discernământul unei babe care își roagă nepoata să se uite în calendarul bisericesc din bucătărie. "Ce sfânt avem azi, maică?" "Wolodimir." "Aaaa, deci sfântul Vladimir!" "Nu, mamaie,  Wolodimir!" "Si nu-i totuna?"