Aula Magna a Universităţii de Medicină din Craiova a găzduit ieri prelegerea susţinută de dr. Ruxandra Drăghia, director la Direcţia de Sănătate din cadrul Directoratului General de Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene. Prelegerea, cu tema «Programul Horizon 2020 şi cercetarea translaţională», a avut parte de un auditoriu numeros, format din cadre didactice, cercetători, rezidenţi şi studenţi ai universităţii.
În faţa doctoranzilor şi a cadrelor didactice de la UMF Craiova, dr. Ruxandra Drăghia - Akli a făcut o sinteză a situaţiei proiectelor şi fondurilor europene de cercetare în domeniul medical, absorbite între anii 2007 şi 2013, atât din România, cât şi din restul Europei, dar a prezentat şi propunerile Comisiei Europene pentru următoarea perioadă financiară: 2014 - 2020. Astfel, directorul Direcţiei de Sănătate din cadrul Comisiei Europene a scos în evidenţă că, deşi România a accesat puţine proiecte în domeniul sănătăţii, Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Craiova este în topul instituţiilor cu cele mai multe proiecte accesate şi aprobate.
Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova este al doilea recipient din România al fondurilor europene de cercetare din domeniul medical absorbite până acum. Dacă ne raportăm însă la bugetul total de finanţări europene pentru cercetare în sănătate din perioada 2007 - 2013 - de 6,1 miliarde de euro, România a primit o contribuţie de doar 6,7 milioane de euro, împărţite în 44 de proiecte. Iar acest lucru este cauzat doar de numărul mic de proiecte aplicate, în special de instituţiile academice româneşti, pentru că rata de absorbţie a acestora este comparabilă cu cea a cercetătorilor germani sau britanici, consideraţi printre cei mai buni, şi anume de 15 la sută, ceea ce este mult peste media europeană. Dr. Ruxandra Drăghia - Akli
Pentru a-i stimula pe cercetători, Comisia Europeană intenţionează să aducă mai multe îmbunătăţiri legislative pentru perioada bugetară 2014 - 2020.
În afara simplificării instituţionale la nivel de accesare şi aprobare a viitoarelor proiecte de cercetare, ne propunem ca studiile clinice să fie elementul-cheie al cercetării din sănătate, încercând să transferăm toate cunoştinţele obţinute în laborator către pacient şi boala sa, adică să finanţăm acele proiecte care ne aduc noile medicamente, noile tehnologii de care pacienţii au nevoie. În plus, ne dorim ca toate cheltuielile directe din viitoarele proiecte din sănătate să fie finanţate sută la sută, inclusiv cheltuielile cu TVA, care erau până acum neelegibile, iar cele indirecte să fie suportate de fondurile europene în proporţie de 25 la sută. Tot ca o măsură stimulativă pentru tinerii cercetători, am propus un bonus de 8.000 de euro anual pentru cei care aplică şi se implică în accesarea proiectelor de cercetare din sănătate. Ideea este să avem cât mai multe proiecte accesate, pentru că din România au venit până acum doar 20 de propuneri pe an, deci la o rată de succes de 15 la sută înseamnă trei propuneri. Din Germania avem 600 - 700 de propuneri pe an. La aceeaşi rată de succes, ei ar avea 90 de proiecte. Dr. Ruxandra Drăghia - Akli, director al Direcţiei de Sănătate din cadrul Directoratului General (echivalentul ministerelor naţionale) de Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene
