Hipodromul din Craiova, «născut» a doua oară

Caii de pe hipodromul din Craiova au fost, cândva, vedete în producţii cinematografice cunoscute, precum “Nemuriitorii” sau “Dreptatea”, film care s-a turnat chiar aici. Timpul a trecut, iar acum, la hipodrom, mai trăiesc doar şapte exemplare. Cu vârste curpinse între 16 şi 30 de ani, caii arată totuşi bine. Noua conducere a CSM Craiova vrea să reînfiinţeze secţia de echitaţie şi, astfel, să readucă la viaţă hipodromul.  
“Lasă-l mai uşor în coardă, Marius!”, “Carla, mai daţi o tură şi las-o să pască puţin”. Pe Sergiu Pistorel, instructor la hipodromul din Craiova, l-am întâlnit pe teren, alături de doi tineri pasionaţi de lucrul cu animalele, Carla Grecu şi Marius Surugiu. Sergiu lucrează cu animalele din 1975. O viaţă de om. O face benevol, pentru că iubeşte mult prea mult caii. A fost şi campion. Ştie poveştile fiecărui cal care a trecut prin hipodromul din Craiova.

Am avut un cal, Renzi, a jucat în filmul «Nemuritorii». De asemenea, o altă peliculă celebră, «Dreptatea», a fost filmtă aici, la Craiova.
Îşi aduce aminte Sergiu Pistorel

Despre perioada în care hipodromul a intrat în “conservare” nu vrea să vorbească.

De ce să le pomeneşti numele celor care au făcut numai rău? Nu are sens să le mai amintim. A sosit vremea să vedem ce se poate face pentru aceste animale nobile.
Completează Sergiu

Bărbatul ne dă un exemplu cât se poate de concludent.

Aceşti cai pe care îi vedeţi dumneavoastră acum au fost potcoviţi după 17 ani. Asta spune tot despre persoanele care au condus acest stabiliment până de curând. Dar, cum ziceam, nu vreau să le mai aduc aminte.
Mai spune instructorul

Intrăm în grajduri şi facem cunoştinţă cu cele şapte cabaline: Graţiela, Jovial, Esenţa, Mânzu, Feldioara, Naum şi Sălcioara. Toate sunt rasa “Sport românesc”, provenind din herghelia de la Jegălia.
În vremurile de glorie, pe hipodromul din Craiova se organizau cel puţin un concurs naţional şi unul internaţional. Acum, directorul Sorin Manda încearcă să reînfiinţeze secţia de echitaţie, făcând, în acest sens, primele demersuri la Federaţia Ecvestră.

Eu cred că de la anul, cel mai târziu, vom reintroduce hipodromul din Craiova în circuitul competiţional. Avem mai multe tratative în ţară, pentru a aduce minimum cinci cai tineri, care să participe şi la competiţii.
Spune directorul Sorin Manda

În acest an, pe lângă reînfiinţarea secţiei de echitaţie, se vor efectua şi lucrările pe care le cere Direcţia Sanitar-Vetereinară pentru obţinerea autorizaţiei permanente de funcţionare.
O dorinţă mai veche ar fi reamenajarea tribunelor de la hipodrom, care, printr-o hibă legislativă a fostului “Executiv”, aparţin Consiliului Local.

Odată cu descentralizarea, ne dorim să facem o asociere cu Consiliul Local, astfel încât să putem moderniza hipodromul cu tot ce aparţine de el, adică tribune, grajduri.
A mai declarat Sorin Manda

Pe hipodrom va avea loc, în această vară, Folk You. Tot aici s-au desfăşurat Zilele lui Mihai Viteazul, manifestare care va deveni una tradiţională şi se va desfăşura tot aici.

1902 este anul în care hipodromul din Craiova a luat fiinţă.  Este parte integrantă din Parcul “Nicolae Romanescu” şi este monument naţional, înscris la poziţia 98 - cod LMI 2004:
DJIIaA07924 pe lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr.  2314/2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România.

A fost conceput în contextul unui moment în care în Anglia şi Franţa cursele de cai erau foarte populare. Astfel, după modelul englez, dar mai ales cel francez, hipodromul era o componentă necesară, ba mai mult, indispensabilă societăţii.

Nu era numai un apanaj al modei momentului, ci o reală necesitate, după cum afirmă şi Édouard Redont în cartea sa “Ville de Craiova”:
Acest hipodrom va procura oraşului o sursă de venit care se va adăuga şi la întreţinerea parcului.

Amenajarea în parc a unui hipodrom este solicitată de nobilii oraşului şi de Brigada VI de Roşiori, care avea grajdurile în Valea Fetei, în imediata apropiere a parcului. Tribuna din lemn proiectată de Redont, care fusese construită parţial, a ars la puţin timp de la inaugurarea hipodromului, fiind înlocuită cu una din beton. După cel de-al Doilea Război Mondial, cursele au încetat la hipodrom, iar pe terenul din faţa tribunei a fost amenajat un teren pentru concursuri de sărituri peste obstacole. A mai fost construită o altă tribună, pe latura opusă a noului teren de obstacole, pentru a permite un număr mai mare de spectatori. Până în anul 1957, hipodromul intră într-o perioadă de autoconservare, neînregistrându-se activităţi sportive. Abia din 1957 se înfiinţează la Craiova Clubul Sportiv Orăşenesc, în cadrul căruia reîncepe activitatea secţiei de echitaţie, sub comanda veteranului de război Virgil Andronescu şi a lui Ioan Dobriţoiu, urmând ca în 1960 secţia să fie înscrisă în registrele Federaţiei Ecvestre Române. În 1969 a fost construit un grajd pentru 12 cai, dar a fost înlocuit la scurt timp (1970) cu unul nou, pentru 21 de cai. Tot acum, se mai construieşte un grajd de vară, pentru caii veniţi la concursuri. Din momentul reînvierii sportului ecvestru craiovean, hipodromul a găzduit numeroase concursuri de sărituri peste obstacole, dintre care cel mai important a fost primul campionat balcanic de călărie din România.
Hipodromul a “murit” imediat după Revoluţie, iar acum putem spune că asistăm la a doua “naştere”.