Una dintre cele mai sărace ţări din Europa de asemenea continuă să se zbată cu date economice slabe, se arată într-o analiză GfK, vorbind despre România. Gfk a publicat concluziile studiului “Climatul de consum Europa pentru al doilea trimestru al lui 2013”. Potrivit documentului, în Europa criza financiară şi economică nu a fost încă depăşită.
Discuţiile în Uniunea Europeană (UE) au continuat să fie dominate de criza financiară din al doilea trimestru al lui 2013. Ca rezultat, aderarea Croaţiei la UE pe 1 iulie aproape că nu a fost menţionată. Dezbaterile se ocupă din ce în ce mai mult de modul de reducere a munţilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, până acum au existat două păreri destul de diferite şi ireconciliabile. Pe de o parte, Germania şi alte ţări din Europa de Nord susţin menţinerea unui curs stringent de austeritate şi consolidare. Pe de altă parte, ţările din Europa de Sud şi, de asemenea, Fondul Monetar Internaţional (FMI) insistă asupra implementării stimulentelor pe termen scurt în locul reducerilor cheltuielilor. După părerea lor, economia unei ţări trebuie să îşi ia mai întâi avânt, astfel încât cetăţenii săi să îşi găsească de muncă şi realiza un venit înainte să îşi poată plăti datoriile şi adresa măsuri structurale. În prezent, se pare că rezultatul va fi o combinaţie a acestor două cursuri de acţiune. În consecinţă, Franţa şi Spania au câştigat încă doi ani în care să îşi reducă nivelul datoriilor sub pragul de deficit, care a fost stabilit la trei procente din produsul intern brut (PIB). Se preconizează că Italia va fi scoasă din procedura de deficit excesiv, la fel ca şi Ungaria, Letonia, Lituania şi România. În lumina ratelor ridicate de şomaj în aceste ţări, Bruxelles nu vrea să le împovăreze peste măsură, ci să le recunoască eforturile. Cu toate acestea, Comisia Europeană (CE) continuă să insiste asupra reformelor structurale, în special în cadrul pieţelor de muncă, sistemelor de pensii şi a economiei în general. Se arată într-un comunicat de presă al GfK
Potrivit analizei, românii se arată tot mai puţin convinşi că ar trebui să scoată bani din buzunare, chiar şi pentru a cumpăra mâncare: Una dintre cele mai sărace ţări din Europa de asemenea continuă să se zbată cu date economice slabe. În primul trimestru al lui 2013, PIB-ul în România a crescut cu 0,7 procente de la trimestru la trimestru şi 2,6 procente de la an la an. Cu toate acestea, rata şomajului continuă încă să crească. Potrivit statisticilor Eurostat, acum este de 7,5 procente. Rata inflaţiei urcă şi ea. În prezent este 4,4 procente şi, ca atare, este una dintre cele mai ridicate din Europa. Aceasta afectează dorinţa de cumpărare a românilor. Multe persoane se bazează deja pe fructele şi legumele din grădinile proprii şi sunt afectate mai ales dacă urcă şi preţurile alimentare. Banii nu acoperă prea mult în afara articolelor esenţiale de zi cu zi. Prin urmare indicele a scăzut la -22,5 puncte.
Bulgaria a avut succes cu măsurile de austeritate. Guvernul ţării celei mai sărace din UE a implementat o reducere totală a cheltuielilor din administraţia publică de 15 procente. Acesta a îmbunătăţit considerabil situaţia financiară a ţării. Datoria publică este, în prezent, de aproape 20 de procente din PIB. Deficitul bugetar este mai mic de două procente din producţia economică. Pe de altă parte, rata şomajului s-a ridicat la valori cu două cifre şi creşterea economică a stagnat şi, ca urmare, aproximativ 20 de procente din populaţie trăiesc acum în sărăcie. În urma alegerilor, noul prim-ministru a anunţat imediat măsuri de stimulare a economiei şi combatere a sărăciei. Acesta doreşte să se îndepărteze de politica de austeritate a Guvernului anterior şi să ajute populaţia săracă începând cu readucerea economiei interne pe calea cea bună. Primele măsuri anunţate includ majorarea subvenţiilor de încălzire şi a indemnizaţiei de concediu de maternitate. Pensiile şi salariile funcţionarilor de stat vor fi şi ele majorate. În plus, a fost iniţiată şi o reformă a legii electorale. GfK
