FMI recomandă României să renunțe la cota unică și propune un impozit de 25% pentru veniturile mari și o creștere a TVA la 21%

Fondul Monetar Internaţional recomandă României adoptarea unui pachet de măsuri fiscale care să deplaseze sarcina fiscală dinspre impozitarea muncii, inclusiv contribuţiile sociale, către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital, instituţia estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025, scrie Ziarul Financiar.

Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031.

„Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor - având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB - mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI.

Principalele recomandări ale FMI:

1. Taxele pe muncă

- trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% şi 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri. Pentru a reduce presiunea fiscală asupra muncii asupra majorităţii contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminare contribuţiei la asigurările de sănătate.

2. Impozitarea veniturilor de capital şi a proprietăţii

- Impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%; fuzionarea impozitului pe terenuri şi clădiri într-un singur impozit şi reducerea scutirilor, oferind în acelaşi timp scutiri fiscale pentru persoanele vulnerabile sub alte forme; stimulentul fiscal pentru cercetare şi dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabi; pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanţial de la nivelul său actual de 500.000 EUR, de preferinţă prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 EUR). Impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătăţită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizărilor corporative şi înlocuirea scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investiţiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat

3 Taxele pe consum

- Ratele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia, eventual, a alimentelor de bază (creşterea ar putea fi eşalonată în timp pentru a atenua impactul asupra preţurilor de consum); rata standard ar trebui să crească de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media UE27 de 22% ; accizele trebuie ajustate la inflaţie; rata accizelor pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 lei/hl

„România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se arată în raport.

(sursa: Mediafax)