Sponsor oficial al
Scandalul și omorul care au zguduit liniștea orașului a trecut destul de repede. Lucrurile s-au mai așezat și după alte mici incidente în care săbiile au fost scoase din teacă brandul uitat al Craiovei a fost readus în percepția conștientă a tuturor românilor. Craiova a redevenit orașul în care săbiile sunt mai multe decât buchetele de trandafiri roșii. După un omor și câteva curse cu sabia în spate pe străzile orașului nimeni nu o să mai vină la Intencity fără să aibă măcar un briceag care poate să desfacă și conserve. Toți cei care vor dori să viziteze Târgul de Crăciun or să-și bage în geantă și un box de aluminiu pentru orice eventualitate.
Toate aceste percepții și evenimente au un singur resort. Ani de zile, Inspectoratul Județean de Poliție nu a avut șef și încă nu are. Interimatul le-a plăcut politicienilor care au avut tot timpul la dispoziție câte un ofițer servil pe post de inspector șef. Indiferent de culoarea politică a partidului care a dat prefectul județului, indiferent de cât de simpatic sau a fost politicianul care decis, șeful suprem al poliției din Dolj a rămas interimar.
Este o stare asemănătoare cu cea care descrie cel mai bine fizica cuantică. Un interimar nu are dorința să-și manifeste personalitatea. Nu are nici timp și nici nu inspiră multă încredere pentru subalternii care știu că zilele sale sunt numărate din momentul în care este împuternicit ca interimar. În aceste condiții, ditamai structura de poliție din cel mai agitat județ al României a rămas pe mâna cui a fost mai obedient.
Rând pe rând diferiți ofițeri s-au perindat prin biroul de șef. Unii au fost recoltați din fauna locală. Alții au fost trimiși de la București cu gânduri de pensionare. Anul 2025 se scurge repede, iar poliția nu a mai fost condusă din anul 2019 de un șef care să aibă toate atributele. În aceste condiții ar fi fost anormal dacă nu începeau oamenii să iasă cu săbiile pe stradă.
Interimarul este la dispoziția oricărui potențat politic. Un deputat din comisia de apărare face o interpelare la ministru, un primar deranjat că i-a schimbat șeful de post se duce cu jalba în proțap la partid sau un secretar de stat anonim îl prinde la o discuție pe șeful Poliției Naționale, iar interimarul zboară. În acest timp, comisarii din subordine așteaptă și nu-l respectă în timp ce caută o cale întortocheată să-i ocupe locul.
Politicienilor le convine de minune. Un șef ne-interimar ar putea să le „zeciuiască” câștigurile venind cu o firmă de pază căreia ei să fie nevoiți să-i dea contracte. Tot el ar putea să le facă dosare și să adune informații apoi să-i conducă el pe ei. În aceste condiții, ieșirile cu săbiile pe stradă sunt oarecum digerabile.
