Curtea Europeană a Drepturilor Omului a publicat, ieri, decizia în cauza Ion Bălăşoiu contra României. Este vorba de un tânăr, de 18 ani, de etnie romă, din Gorj, care a decedat în arest după ce a fost bătut de poliţişti, aşa cum au afirmat mai mulţi martori.
Aplicantul, reprezentat în faţa CEDO de organizaţia Romani CRISS, a reclamat decesul fiului său, Nelu, ca urmare a relelor tratamente primite în arestul poliţiei. Curtea a reţinut că a fost încălcat Articolul 3 — dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane şi degradante, sub aspect procedural, şi a acordat daune morale în valoare de 7.500 EURO. Romani CRISS a contractat un avocat pentru reprezentarea aplicantului, tatăl victimei, în faţa instanţelor naţionale. O hotărâre definitivă şi irevocabilă a fost emisă de către instanţele naţionale în anul 2010, la 8 ani de la decesul victimei. În data de 5 aprilie 2002, Nelu Bălăşoiu a fost arestat pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat şi reţinut în arestul Poliţiei din Târgu Cărbuneşti. Fratele victimei a fost informat, la scurt timp în urma arestării, că Nelu Bălăşoiu era bătut de mai multe cadre ale poliţiei. Alte persoane arestate, martore, au declarat că victima a fost bătută de către poliţişti pentru a recunoaşte alte furturi cu autori necunoscuţi, pe care acesta nu le-a comis. La aproximativ două săptămâni de la arestare, rudele victimei au sesizat actele de violenţă săvârşite de poliţiştii din Târgu Cărbuneşti. În data de 14 mai 2002, Nelu Bălăşoiu a fost transferat din custodia poliţiei Târgu Cărbuneşti în arestul poliţiei din Târgu Jiu, intrarea în această unitate consemnând o evaluare medicală cu diagnosticul ‘clinic sănătos’. Ulterior, când starea de sănătate a victimei s-a agravat, acesta a fost mutat la Spitalul Penitenciar Jilava, unde a decedat a doua zi, respectiv în data de 5 iunie 2002. Până la data decesului, rudele nu au primit niciun răspuns din partea oficialităţilor, legat de sesizarea actelor de violenţă.
A anunţat Romani CRISS, într-un comunicat de presă
Potrivit comunicatului de presă, CEDO a criticat modul superficial în care autorităţile române, mai cu seamă Parchetul, au derulat investigaţia în acest caz, precum şi faptul că a fost nevoie de mai multe hotărâri ale instanţelor naţionale pentru ca Parchetul să se conformeze dispoziţiilor instanţelor şi să desfăşoare demersurile solicitate.
Cauza de faţă se încadrează într-o serie de alte condamnări ale României în faţa CEDO, pentru abuzuri ale poliţiei faţă de romi: Stoica contra României, Gheorghe Cobzaru contra României, precum şi recenta cauză, Ciorcan şi alţii contra României. Romani CRISS a subliniat şi cu alte ocazii necesitatea ca statul român să ia măsuri pentru a combate abuzurile poliţiei faţă de romi. Reiterăm recomandarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, de a identifica măsuri concrete pentru a împiedica gestionarea dosarelor într-o manieră care să contravină flagrant principiilor fundamentale stabilite în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
