Sute de firme din Oltenia au intrat anul trecut în insolvenţă. Cele mai multe, 825, sunt din Dolj. Vâlcea şi Gorj au înregistrat câte, circa, 350 de insolvenţe, Olt– 246, iar Mehedinţi- 189. Deşi numărul firmelor care nu şi-au mai putut continua activitatea este în continuare mare, s-au înregistrat scăderi semnificative faţă de 2013.
O analiză realizată în ianuarie de compania de business information şi credit risk management KeysFin arată că “economia românească a ajuns precum o junglă în care, dacă nu ştii să supravieţuieşti, rişti să dai faliment peste noapte. Să îţi extinzi relaţiile de business, într-un mediu economic grevat de blocajul financiar, de lipsa finanţării şi de insolvenţele şi falimentele apărute ca ciupercile după ploaie, a devenit o misiune riscantă în care doar cei care se informează temeinic şi îşi iau măsuri de protecţie reuşesc să se descurce”.
Experţii companiei au încercat să realizeze profilul firmei care riscă să intre în insolvenţă şi de care e bine să te fereşti, analizând datele financiare dintr-un eşantion reprezentativ de peste 2.300 de proceduri de insolvenţă şi faliment aflate în derulare în 2014.
Potrivit analizei, domeniile cele mai riscante sunt construcţiile şi retailul, sectoare în care criza şi-a arătat cel mai puternic efectele. În top, în funcţie de domeniile de activitate, s-au mai situat cele care activează în domenii precum transporturile, producţia de energie electrică şi HORECA, mai arată statistica realizată de compania de business information
Sunt sute de firme de construcţii aflate în insolvenţă, iar motivele ţin, în principal, de problemele de finanţare. Închiderea robinetului creditelor a avut cel mai puternic efect. Apoi au mai fost cauze conjuncturale. Au fost dezvoltatori care au cumpărat terenuri ori s-au angajat în lucrări de construcţii la un anumit preţ, iar odată cu prăbuşirea pieţei şi deprecierea puternică a preţurilor, s-au trezit cu planul de business dat peste cap. Neputând să mai deschidă noi linii de finanţare, au trebuit să ridice steagul alb, iar efectele s-au resimţit pe orizontală în economie.Marile reţele de retail au împins la maximum termenul de plată şi mulţi nu au rezistat, intrând în insolvenţă, fapt cu consecinţe directe pe întregul lanţ economic. Asta în condiţiile în care comerţul este, într-o economie instabilă şi fragilă ca a noastră, unul dintre puţinele sectoare dinamice.
Spun cei de la KeysFin
Analiza KeysFin arată, totodată, că mai afectate de criză au fost firmele mici, cu o medie de numai 2-3 salariaţi.
Companiile de servietă sau de buzunar, cum li se mai spune, folosite de oamenii de afaceri pentru tranzacţii şi prea puţin pentru producţie, au generat cele mai multe cazuri de insolvenţă şi faliment, potrivit KeysFin.
Radiografia business-ului în insolvenţă poate genera, astfel, câteva coordonate foarte clare. Vorbim în general de firme mici, fără putere financiară şi fără rezerve de bani, care au intrat, în cele mai multe cazuri, în caruselul mortal numit blocaj financiar. Când n-au mai încasat 1-2 facturi, neavând un credit punte sau altă pârghie financiară, s-au blocat, nu şi-au mai plătit la rândul lor furnizorii şi s-au declarat învinse.
