Rise Project a descoperit o diferenţă de 115.000 de euro între veniturile din chirii pe care Klaus Iohannis le-a consemnat în declaraţiile de avere, în perioada 2005-2008, şi sumele prezente în contractele pe care le-a semnat pentru închirierea proprietăţilor sale imobiliare. Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro. În acelaşi timp, în declaraţiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.
RISE Project a obţinut, în copie, câteva contracte de chirie semnate între Klaus Iohannis şi firme care şi-au deschis puncte de lucru în imobile deţinute de acesta. Contractele au fost obţinute de la Registrul Comerţului, unde au fost depuse de respectivele firme, pentru a face dovada că funcţionează legal în imobilele lui Klaus Iohannis.
Datele financiare cuprinse în aceste contracte, puse în oglindă cu informaţiile prezente în declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, relevă faptul că actualul preşedinte al României ar fi putut încasa, ani la rând, sume mai mari decât cele pe care le-a făcut publice.
În perioada 2004-2007, interval acoperit de documentele obţinute de RISE, diferenţa dintre sumele din contracte şi cele menţionate de Iohannis în declaraţiile de avere este, în total, de 115.000 de euro.
Astfel, din contracte reiese că, în perioada invocată, Iohannis a încasat chirii în valoare de 150.000 de euro. În acelaşi timp, în declaraţiile de avere, acesta a consemnat venituri totale din chirii de doar 35.000 de euro.
Primul dintre aceste contracte de chirie a fost încheiat în noiembrie 2001, cu banca Raiffeisen. Prin acest contract, soţii Iohannis şi Ioan Baştea – proprietari în cote egale ai unui spaţiu comercial situat în centrul Sibiului (Strada Nicolae Bălcescu nr. 29) – luau în chirie, pentru cinci ani, o agenţie a băncii Raiffeisen, contra unui preţ de 20.000 de USD/an. În ultima zi lucrătoare a lui 2006, 29 decembrie, contractul a fost reînnoit, printr-un act adiţional, fiind prelungit cu zece ani.
Cu această ocazie, Raiffeisen s-a angajat să plătească anticipat chiria pentru primii trei ani ai noii perioade contractuale: 180.000 de euro.
O jumătate din bani, 90.000 de euro (circa 302.000 lei, la cursul valutar din ianuarie 2007), ar fi trebuit să le revină lui Klaus Iohannis şi soţiei sale, dupa cum arata contractul prezentat de RISE Project. Ca urmare, această sumă ar fi trebuit să se regăsească în declaraţia de avere pe care primarul Sibiului a depus-o în 2008. (Sau – în cazul în care banii din viramentul efectuat de Raiffeisen au ajuns în aceeaşi zi în care a fost semnat contractul, adică în ultima zi lucrătoare a lui 2006 – în declaraţia de avere completată în 2007.)
Dar suma respectiva nu s-a regăsit. În locul ei, Iohannis a consemnat o sumă de aproape douăzeci de ori mai mică: 16.278 de lei.
De altfel, aceeaşi sumă, de 16.278 de lei – nici 1 leu mai puţin, nici 1 leu mai mult – s-a regăsit, monoton, şi în declaraţiile de avere ale anilor 2005 şi 2006, când, potrivit contractului cu Raiffeisen, primarul Sibiului ar fi trebuit să primească o chirie de 10.000 de USD pe an (28.800 de lei, în 2005 şi 29.800 de lei, în 2006).
Deşi Agenţia Naţională de Integritate l-a anchetat pe Klaus Iohannis în trei cazuri – referitor la eventualele poziţii de incompatibilitate sau la posibilele conflictele de interese în care acesta s-ar fi găsit, în perioada în care era primar al Sibiului – ANI nu a finalizat vreodată o anchetă care să aibă ca subiect averea actualului şef al statului.
Preşedintele României nu a dorit să discute cu RISE Project, în cursul acestei documentări, şi nici nu a răspuns la întrebările pe care RISE i le-a transmis prin intermediul biroului de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
