Banii pentru bătrânețe ne-au fost furați încă din tinerețe

În 2004, a fost impus un Caritas la puterea a cincea. Potrivit legii 411, persoanele active sub 35 de ani erau obligate să adere la un fond de pensii private obligatorii. 

În SUA, Germania sau Franța, aceste fonduri de pensii aveau caracter facultativ. Nu-și permitea nimeni să-ți încalce dreptul la liberă asociere pe banii tăi. Din 2007 până în 2012, s-au încasat două miliarde de euro. Firmele care au gestionat banii erau în număr de nouă și aveau un capital social de toată jena - 20.000 de euro. Adevăratele tunuri se dau cu acte normative. 

În Ungaria (integral), Slovacia si Polonia (parțial), această japcă a fost stopată, atunci când Guvernele au naționalizat o parte din fonduri. Dacă naționalizezi ești considerat comunist. Corect. Dar dacă încurajezi frauda, ce ești? Om din sistem care profită de capitalism. 

Vorbim despre pensii majorate, dar nu se vor bucura de ele decât cei pentru care a fost scornită toată aceasta morișcă de calcule imposibile. La televizor ni se prezintă niste cearșafuri cu cifre, niște ecuații pe care nu le-ar rezolva nici Moisil, Ion Barbu sau Nicușor Dan (după ce a venit din concediul făcut în Turcia). Realitatea din teren, în schimb, e simplă. Un inginer iese la pensie, la 65 de ani, cu 2000 - 3000 de lei. Avem milițieni care s-au oprit după 20 de ani de muncă (au în jur de 45 de ani) și s-au pensionat cu 8000 de lei. 

E valabil si pentru apeviști, dar aceștia au merite deosebite. Exact ca în „Moș Teacă”. „Recruții lui ori dezertau, ori mureau, dar ieșeau adevarați soldați. (...) Bun camarad, Moș Teacă nu bea decât împreună cu camarazii și nu-i pâra decât dacă cerea colonelul".

Iar cea mai jenibilă vrăjeală e aia legată de „contributivitate” - idiot cuvânt. „Io am contribuit cu..." Cu ce ai contribuit, dacă n-ai produs nimic, fiind angajat într-un sector de stat falimentar? Un om de afaceri a riscat, a muncit, a fost amendat și umilit de stat. A și gresit, e drept. Nu s-a făcut apevist de birou.