Aşteptat cu mare interes, dovadă şi cei aproape 4.000 de suporteri din sală, meciul dintre SCM “U” şi Gaz Metan Mediaş nu a fost un spectacol sportiv, ci mai mult o cursă între o echipă stăpână pe sine şi alta fără orizont tactic. După cum a început primul sfert, s-a sperat la mai mult din partea gazdelor. Avându-l sub panou pe Drăguşin şi cu Dzambic destul de activ la conducerea echipei, se părea că se poate obţine un rezultat pozitiv. S-au încercat şi câteva scheme de joc care i-au eliberat de adversar pe Habuş şi Seals, aceştia fiind puşi în situaţia de a arunca, fără succes însă, de la distanţă. Una peste alta, un sfert încurajator, plin de speranţe, mai ales că susţinerea publicului a fost fără echivoc. În sfertul doi s-a dat însă măsura valorii şi, de ce nu, a limitelor pe care componenţii lotului craiovean le au. Au început să apară greşeli neforţate, apărarea a fost făcută praf, iar pe atac parcă le-a tremurat mâna. A fost de ajuns pentru Gaz Metan, condusă foarte bine de pe bancă de Marcel Ţenter, pentru a trece la conducerea meciului.
Pauza a fost un sfetnic bun pentru echipa craioveană, care a părut că este capabilă să revină în joc. Punctele au venit însă pe realizări personale mai mult decât pe faze construite la antrenament, motiv pentru Andelko Mandic de a-şi ieşi din pepeni. La primul time-out al sfertului, antrenorul sârb a dat de pământ cu tot ce avea în mână şi a sprintat spre teren, gest care i-a lăsat mască pe elevii săi. A fost probabil o încercare de a pune lucrurile la punct, pentru că era clar că nimeni nu-l mai ascultă. Nu este prima dată când Mandic pare foarte supărat pe elevii săi, semn că antrenorul are nişte semne de întrebare. În fine, cu acelaşi Dzambic neobosit, SCM “U” a recuperat trei puncte şi a ajuns la un minus de doar trei puncte înaintea ultimului sfert, scorul fiind de 55-52 în favoarea oaspeţilor. În ultima parte a întâlnirii, Mediaşul a dat însă recital. Jocul mediocru al gazdelor nu a mai scăpat presiunii puse de adversar, iar diferenţa pe tabelă a crescut constant. Cu Drăguşin anihilat total sub panoul advers, Dabuş şi Seals ieşiţi din mână şi cu Miskovic total visător (a fost preferat lui Hallik pentru că era un mai bun recuperator, dar a jucat slab), Craiova nici nu putea spera la mai mult. Pe fondul unui joc în care doar Dzambic s-a remarcat prin efort, la realizări şi el stând prost, nici că se putea spera la mai mult. Înfrângere meritată pentru gazde, care nu au jucat aşa cum au făcut-o altădată.
Gazul, superior la toate capitolele
Se poate spune că meciul de duminică seara a fost câştigat de oaspeţi pentru că au fost superiori la toate capitolele. Statistica partidei consemnează că medieşenii au condus bine atât faza de apărare, cât şi pe cea de atac. Oaspeţii au avut procentaj egal la aruncările din interiorul căciulii, de 48 la sută, dar a venit pe fondul a 40 de aruncări, în timp ce la gazde s-a consemnat 20. La aruncările de trei, tot Mediaşul a condus, cu un procentaj de 48, în timp ce jucătorii de la SCM “U” au marcat doar opt din cele 26 de aruncări din spatele semicercului. În fine, atunci când vine vorba despre apărare, Mediaşul şi-a trecut în cont 44 de mingi recuperate, din care 17 ofensive, în timp ce craiovenii au avut doar 26. Mai trebuie spus că jocul colectiv al Craiovei pe faza ofensivă a suferit serios, fiind finalizate doar cinci acţiuni colective. Restul comentariilor sunt de prisos!
