In contextul extinderii Uniunii Europene şi a Spaţiului Economic European, România beneficiază, pentru perioada 2009 - 2014, de o alocare de 305,95 milioane de euro din partea celor trei state donatoare Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, o contribuţie de peste trei ori mai mare decât cea aferentă perioadei anterioare (cca 96 milioane euro) şi a doua, ca valoare, dintre ţările beneficiare, după Polonia. Conform regulamentelor de implementare aplicabile, statul beneficiar trebuie să asigure o cofinanţare de minimum 15 la sută din totalul eligibil pe programe. În urma procesului de negociere ce a avut loc între România şi statele donatoare în perioada octombrie 2011 - februarie 2012, au fost convenite prevederile memorandumurilor de înţelegere pentru mecanismele financiare SEE şi norvegian 2009 - 2014. Aceste documente stabilesc entităţile naţionale implicate în implementarea mecanismelor financiare şi funcţiile acestora în cadrul sistemului naţional de management şi control, precum şi cadrul de implementare ce specifică lista sectoarelor prioritare, alocarea financiară acordată prin intermediul mecanismelor financiare SEE şi norvegian în perioada 2009 - 2014, identificarea programelor aprobate pentru finanţare cu principalele obiective şi rezultate aşteptate, identificarea operatorilor de program, precum şi proiectele predefinite acceptate.
Conform celor două memorandumuri, pentru fiecare dintre domeniile de finanţare există câte o organizaţie, instituţie publică/de interes public, care gestionează în mod direct fondurile alocate programului respectiv. Acestea poartă denumirea de operatori de program.Ministerul Fondurilor Europene - prin Direcţia Spaţiul Economic European - este desemnat, prin cele două memorandumuri de înţelegere, ca Punct Naţional de Contact, cu rolul de a coordona programarea şi gestionarea asistenţei financiare destinate României şi de a asigura legătura, la nivel instituţional, între România şi statele donatoare. Aceleaşi documente stabilesc şi celelalte entităţi din cadrul sistemului de management şi control naţional, respectiv Autoritatea de Certificare (ACP din cadrul MFP) şi Autoritatea de Audit (UCAAPI din cadrul MFP), precum şi instituţiile publice (13 la număr) cu rol de operator de program. În decembrie 2012 a fost emisă OUG nr. 88, care reglementează, în conformitate cu cele prezentate anterior, cadrul instituţional pentru gestionarea celor două mecanisme financiare.
Ulterior emiterii acestei ordonanţe, a fost necesară şi reglementarea aspectelor de natură financiară, privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismului Financiar Norvegian 2009 - 2014, respectiv:
- cuprinderea sumelor în bugetele instituţiilor publice cu rol de operator de program;
- angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata fondurilor aferente programelor;
- fluxul financiar de la statele donatoare prin Autoritatea de Certificare (MFP) către operatorii de program şi de la aceştia către promotorii de proiecte.
Actul normativ a făcut obiectul consultării între cele două instituţii iniţiatoare, respectiv Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor Publice. Este de menţionat faptul că a fost necesară elaborarea unui flux financiar specific, diferit de cel al instrumentelor structurale, bazat pe rambursare, dat fiind că statele donatoare asigură plata sumelor în avans pe toată durata de implementare a programelor. În mod similar, proiectele cu promotori instituţii publice vor beneficia de plăţi în avans, astfel încât să se evite probleme de flux de numerar în implementarea proiectelor.
Adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă este deosebit de importantă, deoarece permite iniţierea procedurilor de licitaţie a proiectelor finanţate prin intermediul celor două mecanisme şi reprezintă o nouă modalitate de a aborda metodologic, similară proiectelor finanţate din fondurile structurale de coeziune pe care statele donatoare au dorit să o adopte în relaţia cu România. Ordonanţa a fost votată de către plenul Senatului ieri, 7 mai.
