Nu cred că există cineva, dintre cititorii acestui articol, care să nu-şi mai amintească prima zi de şcoală, prima zi în clasa I...
Când am mers în clasa I, în 1970, la Şcoala Generală Nr. 24, din cartierul craiovean Brazda lui Novac, ne-au primit cu cele două manuale de sudiu pe masă – Abecedarul şi Aritmetica, puse pe bănci, iar peste ele se afla câte o garoafă roşie şi două bomboane...
Aşa a reuşit conducerea şcolii, atunci, să ne oprească lacrimile care, multora, ne inundaseră obrajii: era firesc pentru că ne văzusem, dintr-odată, printre oameni şi copii necunoscuţi, iar eu nu înţelegeam care e rostul meu acolo, şi nu acasă, unde mă simţeam cel mai bine(?).
După scurt timp, au început lecţiile scrise, mai întâi cu creionul, pe caietul-maculator, şi apoi cu stiloul, pe caietul de curat, pe care ne făceam şi temele pentru acasă.Atunci am învăţat să ţinem în mână un creion şi un stilou, pentru a trasa primele beţişoare, primele bastonaşe, apoi pentru a scrie primele litere, primele cuvinte, primele propoziţii...
Au trecut mulţi ani de atunci şi, acum, ca mulţi alţii din generaţiile contemporane, scriu mai mult pe calculator, decât de mână, parcă am şi uitat mirosul cernelei – pentru că nu am mai scris demult cu un stilou, deşi am vreo trei pe acasă –, şi al caietelor de teme proaspăt scrise, care miroseau a hârtie şi a cerneală, sau a pastă de pix, dar şi a sudoarea mâinii care transpira de emoţie când erai la ore, sau când dădeai o teză şi nu prea erai stăpân pe subiect.
Azi este Ziua Internaţională a Scrisului de Mână şi, în cinstea acestei aniversări, voi reveni la caietul meu–atelier literar şi voi scrie, de mână, ce-mi va trece prin minte – poeme, gânduri, frământări...
Ar trebui ca astăzi să facem toţi acest gest, în memoria Scrisului de Mână care tinde, în anii care vor urma, să devină un artefact al vieţii de odinioară, când îndrăgostiţii îşi trimiteau scrisori scrise de mână şi tremurau la gândul că, poate, iubitei/iubitului nu-i va plăcea scrisul celuilalt şi cuvintele de dragoste pe care, fiecare, reuşea să şi le smulgă din sufletul pe care-l puneau pe tapet, în aşteptarea sentimentelor şi dragostei celuilalt...
