Tot mai multe cupluri se confruntă cu imposibilitatea de a avea un copil pe cale naturală. Iar statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată o realitate îngrijorătoare: unul din patru cupluri din ţările dezvoltate nu poate obţine o sarcină.
„Şi România se confruntă din ce în ce mai mult cu problematica scăderii natalităţii şi a sporului natural negativ constatat an de an. Infertilitatea feminină reprezintă aproximativ 24% din probleme, iar infertilitatea masculină 11%. Există şi infertilitate de cauze necunoscute, întâlnită în aproximativ 25% dintre cazuri”, descrie situaţia actuală Mariela Militaru, medic genetician, citată de Adevărul.
Multe cupluri investesc sume mari de bani în teste şi analize de tot felul, fără a depista concret cauza întârzierii unei sarcini. Cauzele pot fi şi de origine genetică – nu sunt deloc rare aceste situaţii, ba din contră, tot mai dese. Atât de dese încât ţările din Europa de Vest au inclus, din start, în pachetul analizelor premergătoare unei sarcini o serie de teste genetice. În România, cuplurile ajung în faţa unui genetician abia în ultimă instanţă, când au investit deja enorm şi au obosit de la atâtea încercări. „În cazul cuplurilor care nu pot avea copii trebuie efectuate şi testări genetice, în momentul în care au fost eliminate alte cauze: factori externi, locali, factori endocrini etc”, recomandă dr. Mariela Militaru.
„Dacă un cuplu încearcă să aibă un copil de mai mult de un an şi motivele pentru care acesta se lasă aşteptat nu au putut fi identificate cu analizele uzuale, atunci merită să ia în considerare investigaţiile genetice. Dacă, pe de altă parte, au fost cazuri de avorturi spontane repetate sau a avut loc naşterea unor copii cu probleme, sfatul şi investigarea genetică trebuie, la fel, luate în calcul”, ne sfătuieşte dr. Flavia Zant, specialista Genetic Center în infertilitate, medic genetician şi embriolog acreditat ESHRE.
De multe ori, cuplurile nu recurg la testele genetice, din cauza unor prejudecăţi frecvent întâlnite.
„Frica apariţiei unor copii cu malformaţii fizice în urma diagnosticării unuia din parteneri cu o boală genetică este una din cele mai frecvente prejudecăţi. În realitate, multe boli genetice sau predispoziţiile la anumite boli nu se manifestă la urmaşi, aceştia fiind doar purtători. Consultul genetic joacă un rol crucial – în funcţie de tipul bolii şi de modul ei de transmitere, geneticianul poate spune clar dacă există vreun risc pentru bebeluş. O altă prejudecată majoră constă în faptul că pacienţii, dacă au de-a face cu un diagnostic genetic, sunt convinşi că nu există rezolvare. Testele genetice ne pot confirma un diagnostic, ne pot direcţiona spre un tratament ţintit şi ne ofera un prognostic în evoluţia bolii”, completează dr. Flavia Zant.
Medicii spun că investigaţiile genetice, deşi sunt puţin cunoscute în România, în ultima vreme, ele s-au dovedit utile în diagnosticarea şi prognosticul problemelor de infertilitate.
