Ştiinţa are încă multe mistere imposibil de rezolvat, unele dintre acestea fiind deseori aduse în atenţia publicului şi a experţilor, în speranţa că se va găsi în cele din urmă o explicaţie.
Savanţii nu reuşesc să afle răspunsurile la întrebările pe care şi le pun, dar tocmai acest lucru este esenţa cercetării. Iată câteva dintre misterele neelucidate, conform descopera.ro.
1. De ce dormim?
Cercetătorii au aflat de mult că oamenii au un ritm circadian, care le reglează perioadele de somn şi de veghe şi le impune un anumit program de odihnă, dar nu ştiu de ce se întâmplă asta.
Există unele organisme care nu au deloc nevoie de somn, dar oamenii nu pot trăi altfel. În timpul somnului ţesuturile se regenerează mai repede, iar oamenii îşi petrec o treime din viaţă dormind.
Tot în timpul somnului organismul nostru eliberează hormonul de creştere, care este esenţial mai ales pentru dezvoltarea normală a copiilor.
Şi psihicul se regenerează în acest interval de odihnă, iar creierul este extrem de activ chiar şi atunci când visăm. Şi visele sunt încă un mare mister, dar cercetătorii cred că ele sunt un mecanism prin care creierul reorganizează informaţia asimilată în timpul zilei şi şterge detaliile inutile.
Lipsa somnului duce la scăderea energiei şi afectează grav starea de spirit şi performanţele. Când nu dorm suficient, oamenii devin iritabili, intoleranţi, nu se pot concentra la muncă şi nu pot lucra eficient.
Orele de somn care sunt necesare unui adult variază de la o personă la alta, dar medicii consideră că în medie oamenii au nevoie de aproximativ 8 ore de somn pe noapte. În această perioadă, corpul nostru primeşte şi o cantitate de energie calculată clar de experţi: 50 Kcalorii în 8 ore de odihnă, adică echivalentul unei felii de pâine, extrem de puţin.
Dacă omul are nevoie de 8 ore de somn într-o zi, necesităţile altor specii diferă foarte mult. Astfel, o pisică are nevoie de 12 ore de odihnă, un piton de 18 ore, o oaie de numai 3,8 ore, iar o girafă de cel mult 2 ore.
2. Cum funcţionează gravitaţia?
După ce Newton a formulat teoria sa celebră privind gravitaţia, savanţii au început să analizeze cu mare interes această misterioasă forţă, fără de care viaţa pe Terra nu ar exista. Gravitaţia planetei noastre ne împiedică să dispărem în spaţiu, forţa de gravitaţie a Lunii determină mareele, iar cea a Soarelui menţine stabilă orbita planetei noastre.
Tot gravitaţia determină orice obiect să fie atras de un alt obiect, iar cu cât acesta este mai masiv, cu atât atracţia va fi mai puternică.
Şi totuşi, cercetătorii mai au multe aspecte de lămurit în privinţa gravitaţiei. De ce atomii sunt în mare parte spaţiu gol? Ce forţă ţine legaţi atomii, astfel ca ei să poată forma materia?
În plus, dacă forţa de gravitaţie ar fi mai puternică, Universul nu ar fi putut să existe. Iată doar câteva întrebari la care fizicienii se străduiesc de ani de zile să răspundă.
3. Unde sunt extratereştii?
Deşi Universul se întinde pe un diametru de 92 de miliarde de ani-lumină şi este format din miliarde de galaxii, deocamdată nu avem dovada existenţei unei forme de viaţă în afara planetei noastre.
Din punct de vedere statistic, şansele ca noi să fim singurele fiinţe din Univers sunt extrem de mici. Şi totuşi, de ce nu am putut stabili niciun contact cu extratereştrii? Acesta este Paradoxul Fermi, iar pentru rezolvarea lui au apărut zeci de teorii, unele plauzibile, altele de-a dreptul bizare. Este posibil ca semnalele să fi fost trimise spre noi, dar să nu le putem detecta deocamdată, sau poate că aceste fiinţe nu vor să comunice cu noi.
4. Cum a apărut viaţa?
În privinţa apariţiei vieţii pe Terra există mai multe teorii. Varianta Supei Primordiale se bazează pe ipoteza unei planete foarte bogate în nutrienţi, care a asigurat toate condiţiile ideale dezvoltării formelor de viaţă, care a evoluat prin abiogeneză.
O altă teorie este panspermia, care susţine că microbii au ajuns pe Terra cu ajutorul cometelor sau meteoriţilor. Chiar dacă una dintre aceste ipoteze este cea corectă, niciuna nu explică exact modul în care au apărut primele molecule mai complexe.
Conform evoluţioniştilor, Pământul s-a format acum 4,5 miliarde de ani, dar la început planeta era ostila oricărei forme de viaţă, primele organisme apărând abia după 500 de milioane de ani de la formarea Terrei.
5. Cum migrează animalele?
Multe specii de animale şi insecte migrează în fiecare an, pentru a scăpa de schimbările de temperatură provocate de anotimpuri. Pentru asta, unele din ele parcurg anual mii de kilometri ca să ajungă la destinaţie, iar biologii nu ştiu exact cum reuşesc ele să găsească drumul corect şi apoi să se întoarcă, după câteva luni.
Fiecare specie are propriul sistem de navigaţie, unele ghidându-se după câmpul magnetic al Pământului. Totuşi, nimeni nu înţelege deocamdată cum au dezvoltat animalele această abilitate, care le permite să ştie din instinct unde şi când să plece.
