PNL s-ar clasa pe primul loc dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PSD şi UDMR, potrivit unui sondaj INSCOP, realizat în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015.
PNL conduce în intenţia de vot a românilor cu 40,1% (faţă de 42% în septembrie), pe locul al doilea se situează PSD cu 36,3% (faţă de 35% în septembrie), iar pe poziţia a treia se clasează UDMR cu 5,2% (faţă de 5% în septembrie), relevă sondajul.
Formaţiunea maghiară este urmată de PMP cu 4,4% (faţă de 2,5% în septembrie) şi ALDE cu 4% (faţă de 2,6% în septembrie).
Clasamentul este încheiat de UNPR cu 2,6% (faţă de 5,1%), M10 cu 2,4% (faţă de 2% în septembrie), PSRO cu 2,1%, (faţă de 2% în septembrie), PRM cu 1,1% (faţă de 1,3% în septembrie) şi PNȚCD cu 1% (faţă de 1% în septembrie), relevă rezultatele aceleiaşi cercetări.
Procentul celor care nu au indicat o opţiune de vot este de 44,1% — 27,6% nehotărâţi, 10,5% nu merg la vot, 6% non-răspunsuri, indică sondajul INSCOP.
41,6% dintre respondenţii bărbaţi cu o opţiune de vot îşi exprimă preferinţa pentru PNL, respectiv 34% pentru PSD, iar 38,1% dintre respondenţii de sex feminin ar alege PNL şi 39,2% PSD.
Pe categorii de vârstă, 50,7% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 18 şi 34 de ani ar alege PNL, în timp ce 26,3% din aceeaşi categorie de vârstă optează pentru PSD.
La acelaşi capitol, 43,5% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 35 şi 49 de ani ar alege PNL, respectiv 26,3% PSD, în timp ce 7,3% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 50 şi 64 de ani ar alege PNL, iar 36,7% PSD.
27,1% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta de peste 65 de ani ar alege PNL, iar 55,6% PSD, mai relevă sondajul.
Ca grad de pregătire, 34,8% dintre respondenţii cu studii primare care exprimă o opţiune de vot ar alege PNL, iar 50,4% PSD, 43,2% dintre respondenţii cu studii medii care exprimă o opţiune de vot ar alege PNL, iar 34, % PSD, în vreme ce 35,7% dintre respondenţii cu studii superioare care exprimă o opţiune de vot ar alege PNL, iar 29,5% PSD.
Pe de altă parte, 43,6% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în mediul urban ar alege PNL, iar 31,2% PSD, în timp ce 35,8% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în mediul rural ar alege PNL, iar 42,6% PSD.
Pe regiuni geografice, electorii care locuiesc în Moldova, Bucovina ar alege PNL în procent de 37,4%, iar 46,6% PSD, în vreme ce 41,5% dintre votanţii care locuiesc în Muntenia, Oltenia, Dobrogea optează pentru PNL, iar 38,9% PSD. Alegătorii care locuiesc în Banat, Crişana, Maramureş ar alege PNL într-un procent de 45,3%, iar 24% dintre aceştia PSD. 37% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în Transilvania ar alege PNL, iar 28,3% PSD.
Întrebaţi dacă ar vota un partid nou înfiinţat, 36,2% dintre români răspund pozitiv, 33,7% — nu, în timp ce 30,1% declară că nu sunt hotărâţi (21,4%) sau aleg varianta NS/NR (8,7%).
"Dintre cei 30,1% dintre respondenţi care nu sunt hotărâţi sau nu răspund la întrebarea privind disponibilitatea de a vota un partid nou înfiinţat, 28,7% ar fi dispuşi să acorde votul unei astfel de formaţiuni dacă ar promova persoane care nu au mai fost până acum afiliate politic. 7,9% nu ar vota un asemenea partid, 44,4% nu sunt hotărâţi, iar 19% aleg varianta NS/NR", relevă sondajul INSCOP.
Pe aceeaşi serie de întrebări, 47,2% din populaţie consideră că este nevoie de partide noi în România deşi apreciază că acestea au şanse reduse să supravieţuiască.
Totodată, 40,7% dintre votanţi susţin apariţia unor noi formaţiuni deşi cele înfiinţate în ultima perioadă au dezamăgit, iar 41,6% dintre români consideră că toate partidele existente ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi, mai relevă sondajul INSCOP.
Barometrul INSCOP — ADEVĂRUL despre România a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.071 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
