SFANTUL IOAN. Credinciosii il sarbatoresc joi, 7 ianuarie, pe SFANTUL IOAN BOTEZATORUL, ocazia cu care aproape doua milioane de romani, care poarta numele SFANTULUI IOAN, isi vor serba onomastica.
SFANTUL IOAN. Cand Mantuitorul a aparut pe malul Iordanului, SFANTUL IOAN BOTEZATORUL, luminat de Duhul Sfant, l-a recunoscut si l-a aratat multimilor. Momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toti cei patru evanghelisti. Evanghelistul Matei spune ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan, unde boteza SFANTUL IOAN, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a spus: "Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine", iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, acesta a fost botezat in cele din urma de catre Ioan. Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat in Iordan de catre Ioan, Sfantul Duh se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul Sau.
Locul real al Botezului Mantuitorului este in Iordania. Totusi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spatiu unde crestinii imbracati in camasi albe lungi, numite "crijme" intra in rau. Orice pelerinaj facut in Tara Sfanta are un loc de oprire la raul Iordan, care izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta. Unii preoti ii cufunda de trei ori in apa Iordanului pe credinciosii adulti, repetand intr-un fel botezul facut de SFANTUL IOAN. Preotii ortodocsi romani spun ca botezul este unic, de aceea binecuvanteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi vazute in tot anul pe durata pelerinajelor, fara legatura cu Boboteaza.
SFANTUL IOAN BOTEZATORUL a inceput sa predice in al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta si a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!".
SFANTUL IOAN l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, la un ospat de ziua lui, sa ceara de la acesta capul lui IOAN BOTEZATORUL ca rasplata. Sarbatorile inchinate SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL mai includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie) si taierea capului (29 august).
Aproape doua milioane de romani, in majoritate barbati, isi vor sarbatori onomastica miercuri, cu ocazia SFANTULUI IOAN, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Conform statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din MAI, 1.963.102 de cetateni romani, respectiv 1.408.983 barbati si 554.119 femei, poarta numele SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL.
Dintre romance, 373.537 se numesc Ioana, 142.656 - Ionela, 19.924 - Ionica, iar 11.265 - Nela. Cei mai multi dintre barbatii care isi serbeaza onomastica miercuri, mai precis 507.822, se numesc Ioan. Alti 401.914 au prenumele Ion, iar 328.389, pe cel de Ionut. Acestora li se adauga aproximativ 144.500 de romani care se numesc Ionel si 21.638 cu prenumele Nelu.
Traditii legate de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul
Traditia spune ca, pe 7 ianuarie, nu se consuma vin rosu, acesta amintind de martirajul SFANTULUI IOAN. In popor se spune ca SFANTUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel in aceasta zi, va fi trist tot restul anului.
In traditia populara, aceasta zi trista a Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul era cunoscuta ca "Sfantul Ioan cap taiat", "Santion de toamna", "Crucea mica" sau "Brumariul".
De asemenea, o datina foarte raspandita pe vremuri presupunea inceperea in aceasta zi a unui post special, aproape negru, ce dura aproximativ doua saptamani, pana la Ziua Crucii (14 septembrie).
In lumea traditionala a satului nu se taia nimic cu cutitul, toate alimentele de la masa se rupeau cu mana. O alta interdictie era cea a folosirii maturii, care ar deranja linistea mortilor.
Un obicei vechi spune ca, de SFANTUL IOAN, trebuie sa ne stropim cu aghiasma pe fata, pentru a fi feriti de boli tot anul. O alta vorba din batrani spune ca dupa aceasta sarbatoarea se boteaza gerul, adica frigul se mai inmoaie si incepe sa se faca mai cald.
Legende despre Sf. Ioan Botezatorul
In popor exista numeroase legende despre SFANTUL IOAN BOTEZATORUL. O asemenea legenda il infatiseaza pe Sfantul Ioan ca pe un singuratic care se refugiaza intr-o padure pentru reculegere si rascumpararea pacatelor. De aici pleaca uneori, cu crucea in mana, in lume. Asa s-a intalnit cu Iisus.
Intr-o alta legenda, Dumnezeu il indrageste nespus datorita modului extrem de simplu in care-si facea rugaciunea si tocmai de aceea il alege sa-i boteze fiul.
In zonele de sud ale Romaniei se crede ca SFANTUL IOAN BOTEZATORUL este unul dintre sfintii cei mai apropiati de Dumnezeu, in timp ce bucovinenii il considera - alaturi de Sfantul Neculai - patronul pruncilor, cel ce are grija ca acestia sa nu moara nebotezati.
