Fondurile europene au încurajat agricultorii doljeni. Schimbările climatice le-au dat însă bătăi de cap. Din 2009 şi până în 2013, suprafeţele cultivate cu grâu au crescut constant. Pentru că au beneficiat de fonduri europene, mulţi producători agricoli au avut posibilitatea să construiseacă silozuri sau să facă diferite modernizări ale exploataţiilor agricole, ceea ce le-a dat posibilitatea depozitării şi valorificării cerealelor la preţuri care să le permită optimizarea profitului. În schimb, comparativ cu toamna anului 2013, în toamna anului 2014, din cauza ploilor abundente şi de lungă durată, s-a semănat cu grâu o suprafaţă de 162 439 ha, reprezentând 88,4% din suprafaţa programată, cu 21 635 ha mai puţin decât în toamna anului 2013.
Datele au fost prezentate în şedinţa colegiului prefectural, care a avut loc ieri, de Cristina Emanuela Vladu, director executiv Direcţia pentru Agricultură Dolj.
La secară, orz de toamnă şi primăvară, orzoaică de primăvară şi de toamnă sunt variaţii nesemnificative, în intervalul menţionat, suprafeţele cultivate sunt mici şi au în general ca destinaţie autoconsumul sau în cazuri speciale, cum este orzoaica, se cultivă suprafeţe ce fac obiectul unor contracte cu fabricile de bere. La floarea- soarelui de la 41.643 hectare cultivate se remarcă o creştere de 69.377 hectare a suprafeţelor cultivate datorită interesului agricultorilor ca urmare a cererii constante pe piaţă şi a rentabilităţii acestei culturi. O scădere a suprafeţelor însămânţate cu cereale s-a realizat şi la alte culturi însămânţate, respectiv: la triticale de toamnă suprafaţa semănată în toamna 2014 este mai mică cu 2.610 ha faţă de suprafaţa semănată în toamna 2013, iar la orzoaică de toamnă suprafaţa este mai mică cu 1.336 ha faţă de toamna 2013. Culturile însămânţate în toamna 2014 promit recolte bune deşi au pornit cu o uşoară neuniformitate datorată condiţiilor climatice care, mai ales în partea de nord a judeţului, nu au permis încadrarea în epoca optimă de semănat. A declarat Cristina Vladu
Fonduri europene se dau şi pentru cultivarea tutunului. La acest capitol însă, Doljul nu stă prea bine. În anul 2009-2010, nu s-a cultivat deloc tutun, în 2010-2011, a fost 112 hectare, iar în 2014 s-a ajuns la o producţie de 143 hectare.
O situaţie specială o aveam la tutun unde suprafeţele cultivate sunt nesemnificative, deşi U.E. oferă subvenţii atrăgătoare, pe de o parte datorită neseriozităţii partenerilor care colectează tutunul pentru prelucrare şi pe de altă parte datorită îmbătrânirii populaţiei active în mediul rural, fiind o cultură care necesită un volum mare de muncă manuală. Suprafeţele cultivate cu cartofi, în perioada 2009 - 2014 s-au situat în intervalul 2 579 ha – 3 428 ha. A declarat Cristina Emanuela Vladu, director executiv Direcţia pentru Agricultură Dolj
Importurile de pepeni scad producţia la cei de Dăbuleni
Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură au confirmat şi ceea ce spun agricultorii de câţiva ani. Samsarii de pepeni, afectează producătorii locali.
La pepenii verzi suprafaţa în cultură este încă importantă, cuprinsă în perioada 2009-2014 în intervalul 4 626 ha – 6 014 ha, dar manifestă o oarecare scădere datorită importurilor de pepenii din Turcia şi Grecia, redistribuiţi în ţară prin intermediari, ca ,,pepeni de Dăbuleni”, producând fermierilor locali concurenţă neloială ca urmare a falsificării brandului consacrat şi înregistrat la OSIM de ,, pepene de Dăbuleni. Cristina Emanuela Vladu, director executiv Direcţia pentru Agricultură Dolj
Producţia a fost mai mare în 2014, însă, din cauză că a plouat abundent, au fost afectate culturile.
Directorul Direcţiei Agricole Dolj a mai menţionat că producţiile medii obţinute la hectar au înregistrat anumite variaţii legate de caracteristicile climatice ale anilor, cele mai însemnate creşterii cantitative s-au înregistrat în 2014 din cauză că a plouat foarte mult, însă, uneori, precipitaţiile fiind în cantitate mare, a dăunat calităţii recoltei sau a îngreunat recoltarea, iar produsele obţinute au avut de suferit din cauza bolilor şi dăunătorilor greu de combătut ca urmare a precipitaţiilor în exces la intervale de timp foarte apropiate.
La nivel judeţean, în 2014 s-au înregistrat producţii mai mari la aproape toate culturile înfiinţate, comparativ cu 2013 şi cele din 2010-2013, cu menţiunea că la calcularea producţiilor medii s-au luat în calcul cele 4.500 hectare calamitate. În concluzie, anul 2014, deşi a fost un an dificil, care a pus la grea încercare fermierii, din punct de vedere al producţiei înregistrate, la aproape toate culturile agricole, a fost un an bun. Cristina Emanuela Vladu, director executiv Direcţia pentru Agricultură Dolj
Culturile de rapiţă au fost serios afectate de schimbările climatice din ultimii ani. Între anii 2011-2013 din cauza lipsa apei în perioada de semănat sau pentru că s-au înregistrat temperaturi scăzute în timpul iernii, a scăzut semnificativ producţia. În anul agricol 2009-2010, cultura de rapiţă a fost de 28.872 hectare, iar în anul agricol 2013-2014, a fost de 8.260 hectare.
