România s-a îndatorat cu 9,4 miliarde de euro în doi ani

Fiecărui român îi revine astfel o datorie pe cap de locuitor de aproape 17.000 de lei (3.580 euro), comparativ cu 3.340 de lei în 2008.Doar în ultimii doi ani, datoria statului a crescut cu 44,5 miliarde de lei (9,4 miliarde de euro), potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

De ce este important: În 2008, datoria statului se situa la 69 de miliarde de lei, iar pentru cele 260 de miliarde de lei luate pe datorie în perioada 2008-2018, guvernanții nu au ce prezenta cetățenilor României. Atenția acordată acestui subiect este una destul de redusă, în contextul în care politicienii se laudă constant că România are una dintre cele mai reduse îndatorări din UE. În loc să dea socoteală ce fac cu banii pe care i-au împrumutat și îi împrumută an de an, guvernanții afirmă cu mândrie că au împrumutat mai puțin ca alții. Iar asta în timp ce România, la mai bine de 10 ani de la intrarea în UE nu are o rețea de autostrăzi funcțională sau spitale decente. Iar lista cu lucrurile pe care statul trebuia să le facă, dar nu le-a făcut, poate continua.

Suma acumulată de stat ca datorie publică până în prezent este aproape egală cu tot ce a cheltuit statul anul trecut. În 2018, cheltuielile statului s-au ridicat la 322,45 miliarde de lei, motivul principal fiind creșterea accelerată a costurilor cu salarii și alte beneficii acordate angajaților din sectorul public. De altfel, după cum a scris Profit.ro aici, România este lider la cât dă statul din venituri pentru plata salariilor propriilor angajați.

Veniturile din 2018 au fost, însă, mai mici decât cheltuielile, de doar 322,45 miliarde de lei, astfel că, doar de pe urma deficitului bugetar, la datoria Guvernului s-au mai adăugat 27,3 miliarde de lei (5,7 miliarde euro). Singura perioadă în care majorarea datoriei publice, mai ales ca pondere în PIB, poate fi explicată, este cea din perioada 2009-2012, când, în mare măsură a fost determinată de efectele crizei financiare globale. Ulterior, autoritățile ar fi putut să consolideze finanțele statului și să pregătească astfel resursele pentru a trece cu bine de următoare criză majoră, însă cu excepția anilor 2014-2015, nu au făcut asta și au deschis larg punga statului. Dacă politicienii au învățat ceva din criză, conform datelor de mai jos lucrul acesta este că pot să împrumute azi, deoarece despre amanetarea viitorului nu le cere nimeni socoteală. Statul a continuat să împrumute și în 2019, iar recent a luat de pe piețele financiare externe 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Această sumă nu poate fi adăugată integral la datoria publică netă, la fel cum nu poate fi adăugată nici suma împrumutată în primele trei luni de pe piața internă, întrucât o mare parte a acestor fonduri este destinată refinanțării datoriilor mai vechi ajunse la plată.